Autorul s-a născut la Cluj, Kolozsvár, Klausenburg, în 1947, deci la doi ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. El este convins că naşterea lui nu ar fi putut avea loc dacă prima familie a tatălui său nu ar fi fost ucisă la Auschwitz de către nazişti. Asta l-a determinat să scrie aceste rînduri, deoarece el este ferm convins că viaţa lui are un sens şi a fost programată ca el să le relateze urmaşilor săi despre cel de-al doilea Holocaust şi soluţia unică predestinată marii familii evreieşti. Portiţa de scăpare de la Troia nu trebuie să fie unica soluţie, deci laşitatea de a fugi trebuie să fie învinsă de vitejia şi curajul de a rămîne în ţara ta, unde curge lapte şi miere. Autorul este ferm convins că nimic din tragedia familiei sale nu s-ar fi întîmplat efectiv, dacă al doilea război mondial n-ar fi fost comis. Oamenii de pretutindeni sînt meschini şi folosesc toate mijloacele care le stau la dispoziţie ca să-şi nimicească vecinii. Războaiele şi cataclismele globale sînt numai un mijloc de simplificare a jafului şi delirului ce au fost programate de urmaşii lui Cain. Chiar şi fără cataclisme şi războaie, urmaşii lui Cain delapidează şi ucid. Războaiele dau însă şi un impuls celor lipsiţi de legi şi credinţă şi, astfel, cei delapidaţi, ucişi mişeleşte şi stigmatizaţi de invaliditatea psihică au la îndemînă numai pana şi hîrtia. Nu degeaba a scris Tudor Arghezi cele mai inteligente versuri: „Nu-ţi las eu ţie bunuri după moarte, decît un nume aşternut pe-o carte…”
Parfumeria Rozsa sau miracolul de la Auschwitz
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Cele mai timpurii cărți poștale ilustrând Clujul, pe care istoricii acestui domeniu le-au identificat, provin din anul 1897.
Griviţa Crăiţelor
—Tu ce crezi că e democraţia? l-am întrebat în şoaptă, aplecându-mă spre el într-un fel protector.
—Las’ că ştiu eu ce e, mi-a răspuns acoperindu-şi gura cu palma.
—Hai, zi!
—După mine e ceva pentru oameni, îi face mai egali.
—Cum?
—Ştie ea. Le deschide uşile. Democraţia e o uşernică.
Andrei Brezianu în Retragerea Aureliană
Lucrarea de față, urmărind istoria familiei și itinerarul memorandistului Ioan Rațiu, prilejuiește cititorilor o scurtă incursiune în istoria românească transilvăneană, evidențiind nucleele acesteia dezvoltate la Turda, Blaj, Sibiu și Cluj, precum și personalitățile marcante ale istoriei noastre, contemporane cu ilustrul fiu al Turzii, implicate activ în lupta de emancipare social-politică a românilor ardeleni, cu contribuții majore la realizarea României Mari.
Cititorul acestei „cărţi” să ştie că autorul ei nu este nici istoriograf, nici filolog. El este un fizician care a compus un „eseu”, acel gen literar ce se vrea un studiu liber, de proporţii reduse, asupra unei probleme. Aşa ne lămureşte Noul Dicţionar Universal al Limbii Române (NDULR). În continuare, îl voi evoca, pur şi simplu şi de multe ori, prin termenul „dicţionar”.