PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA
Pret: 
65,00 lei (-10,00%)
58,50 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
262
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-653-8

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

  Deşi Biserica timpurie a împrumutat structura din statul secular, guvernarea eclesiastică este în mod particular importantă pentru orice studiu asupra gândirii constituţionale medievale, întrucât regatele seculare au început să adopte practicile guvernamentale ale Bisericii în Evul Mediu clasic. Ulterior, relaţia dintre Biserică şi stat a devenit chinuită şi complexă. Rolul Bisericii în societate s-a schimbat dramatic între secolele al VIII‑lea şi al XIII‑lea. În secolul al VIII‑lea Biserica era, în linii mari, subordonată prinţilor seculari. Organizarea ei se centra în jurul regelui şi al episcopilor. În secolul al XIII‑lea, Biserica a devenit independentă de puterea seculară, dar a ajuns subordonată episcopului Romei. Avea propriul său sistem juridic, o organizare juridică sofisticată şi o complicată reţea de relaţii printre membrii ierarhiei eclesiastice. Mulţi chiar au afirmat că Biserica avea dreptul să exercite o autoritate temporală. (din „Introducere”)

  KENNETH PENNINGTON este profesor emerit la Universitatea Catolică Americană şi unul dintre cei mai de seamă specialişti în istoria Dreptului Canonic Medieval. El s-a născut la 6 octombrie 1941, în oraşul Salem din statul New Jersey, SUA. A absolvit Colegiul de Litere şi Știinţe din cadrul Universităţii din Wisconsin, Milwaukee în anul 1965. A obţinut un masterat în Istorie Medievală în 1967, în cadrul aceleiaşi instituţii, şi a devenit doctor în Filosofie şi Istorie Medievală la Universitatea Cornell, Ithaca, New York, în 1972. Din anul 1980 Pennington s-a implicat, alături de marele canonist german Stephan Kuttner, la editarea şi publicarea volumelor de studii rezultate în urma marilor congrese internaţionale dedicate Dreptului Canonic Medieval, care se organizează o dată la 4 ani. Din anul 1972 şi până în 2001, Pennington a predat la Universitatea din Siracuza Istorie Medievală, Istoria Dreptului Canonic şi Istoria Renaşterii. În toamna anului 2001, s-a transferat la Universitatea Catolică din America unde a predat cursuri de Istorie a Dreptului Roman şi al Dreptului Canonic Medieval. Această perioadă este plină de activităţi de cercetare, dar şi de apariţii în medii academice, împărtăşind, în cadrul diverselor simpozioane şi conferinţe, propriile sale idei din studiile pe care le‑a realizat în tot acest timp. De‑a lungul carierei sale didactice şi ştiinţifice, a publicat 14 cărţi de specialitate şi peste 100 de articole care privesc Istoria Dreptului Canonic Medieval. Cele mai importante lucrări cunoscute sunt: Pope and Bishops. The Papal Monarchy in the Twelfth and Thirteenth Centuries (1984), The Prince and the Law (1200–1600). Sovereignity and Rights in the Western Legal Tradition (1993) şi Pope, Canonists and Texts 1150–1550 (1993). De asemenea a editat lucrări ale canoniştilor medievali, precum Johannes Teutonicus. Apparatus glossarum in Compilationem tertiam (1981). Împreună cu istoricul Wilffried Hartmann, Pennington a coordonat o serie importantă de şapte volume de studii dedicate Istoriei Dreptului, dintre care amintim: The History of Byzantine and Eastern Canon Law to 1500 (2012) şi The History of Courts and Procedure in Medieval Canon Law (2016). Este editor al seriei Studies in Medieval and Early Canon Law (1987–prezent) şi al revistei „Bulletin of Medieval Canon Law” (1988–prezent). Începând din ianuarie 2017, Pennington devine profesor emerit în cadrul Universităţii Catolice din Statele Unite ale Americii.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

THE NORTHERN NECROPOLIS OF APULUM. “AMBULANCE STATION” 1981–1985

CUPRINS

FOREWORD 7

ARGUMENT 9

I. FUNERARY RITES AND RITUALS IN THE ROMAN WORLD 11

II. APULUM. GEOGRAPHICAL SETTING 17

III. EARLY BEGINNINGS OF URBAN LIFE AT APULUM 19

IV. HISTORY OF RESEARCH IN THE NORTHERN CEMETERY 27

IV.1. The 1981–1985 excavation results (authors: George Bounegru, Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Horia Ciugudean, Vasile Moga, Alexandru Popa, Ioan Șerban) 28

IV.2. Recent research in the northern cemetery 30

V. FUNERARY RITES 33

V.1. Cremation graves 34

+ info
THE BROOCH WORKSHOPS FROM DACIA AND THE OTHER DANUBIAN PROVINCES OF THE ROMAN EMPIRE (1ST C. BC – 3RD C. AD)

Contents

PREFACE

FOREWORD

I. HISTORY OF RESEARCH

II. THE BROOCH WORKSHOPS OF ROMAN DACIA
1. Napoca (Cluj-Napoca)
2. Porolissum (Moigrad)
3. Arcobadara (Ilișua)
4. The brooch workshop of Dacia Porolissensis
5. Apulum (Alba Iulia)
6. Micia (Vețel)
7. Dierna (Orşova)

III. THE BROOCH WORKSHOPS OF THE DANUBIAN PROVINCES
THE WORKSHOPS OF MOESIA
1. Diana (Karataš)
2. Durostorum (Silistra/Ostrov)
3. Novae (Svištov)

+ info
STRUCTURI RETORICE ȘI OMILETICE REFLECTATE ÎN UNELE SCRIERI ALE NOULUI TESTAMENT

Cuprins

PREFAŢĂ

ARGUMENT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ELEMENTE DE RETORICĂ ÎN LIMBAJUL APOSTOLIC

CAPITOLUL II. SCHIMBAREA LA FAŢĂ ÎN EVANGHELIA DUPĂ SFÂNTUL LUCA – O STRUCTURĂ OMILETICĂ?
2.1 Textul în versiunea greacă, în câteva traduceri moderne și traducerea noastră
2.2 O interpretare teologică a episodului
2.3 Analiza episodului din prisma trăsăturilor specifice omiliei
2.4 Are acest episod lucanic o structură omiletică?

+ info
SECURITATEA SI EXILUL INTELECTUALILOR ROMANI IN ITALIA

"După fuga politică antiantonesciană, plecările din perioada regi mului comunist au relevat diferite nuanţe ale exilului românesc prefi gurat în spaţiul italian şi transpus în tot atâtea stări, trăiri, intensităţi, durate, convingeri, atitudini, geografii, prietenii, profesii, sentimente, identităţi. Tocmai de aceea, realităţile politice, circumstanţele, moti vaţiile sau experienţele sunt cele care au conturat imaginea feluritelor feţe ale exilului postbelic."( din Premisă)

CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI

PREMISĂ

PREMESSA

+ info