STRUCTURI RETORICE ȘI OMILETICE REFLECTATE ÎN UNELE SCRIERI ALE NOULUI TESTAMENT

STRUCTURI RETORICE ȘI OMILETICE REFLECTATE ÎN UNELE SCRIERI ALE NOULUI TESTAMENT
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Teologie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
425
Format: 
B5
ISBN: 
978–606-020–134–2

Cuprins

PREFAŢĂ

ARGUMENT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ELEMENTE DE RETORICĂ ÎN LIMBAJUL APOSTOLIC

CAPITOLUL II. SCHIMBAREA LA FAŢĂ ÎN EVANGHELIA DUPĂ SFÂNTUL LUCA – O STRUCTURĂ OMILETICĂ?
2.1 Textul în versiunea greacă, în câteva traduceri moderne și traducerea noastră
2.2 O interpretare teologică a episodului
2.3 Analiza episodului din prisma trăsăturilor specifice omiliei
2.4 Are acest episod lucanic o structură omiletică?

CAPITOLUL III. UNGEREA DIN BETANIA (IOAN 12, 1–8) – O STRUCTURĂ OMILETICĂ?
3.1 Textul în versiunea greacă şi în traducerea noastră
3.2 Problematica personajului „Maria”
3.2.1 Tradiţia patristică cu privire la istoricitatea personajelor din scena ungerii din Betania
3.2.2 Este Maria din Betania un personaj controversat?
3.3 Analiza versiunilor sinoptice
3.3.1 Raportul teologic al celor trei naraţiuni
3.4 Dinamica dintre naraţiunile sinoptice și cea de la Ioan
3.5 Structura omiletică și retorică a pericopei
3.5.1 Contactul dintre tradiţiile ungerilor în stadiul transmiterii lor omiletice
3.5.2 Pericopa Ioan 12, 1–8 din perspectiva unui peroratio retoric
3.5.2.1 Sfântul Apostol Ioan și posibilele sale abilităţi retorice pe scurt
3.5.2.2 Retorica pericopei ungerii din Betania

CAPITOLUL IV. MAREA PREDICĂ A SFÂNTULUI APOSTOL PETRU DIN IERUSALIM (FAPTELE APOSTOLILOR 2, 14–36)
4.1 Textul în versiunea greacă şi în câteva traduceri moderne
4.2 Premise teologice ale cuvântării
4.3 Structura omiletică a cuvântării
4.4 Urmările imediate ale predicii – dezideratul oricărui propovăduitor

CAPITOLUL V. RETORICA ÎNDEMNULUI LA SUPUNERE FAŢĂ DE AUTORITĂŢILE CIVILE (ROMANI 13, 1–7)
5.1 Textul în versiunea greacă și în traducerea noastră
5.2 Relaţia dintre autoritatea politică și cea religioasă rezumată în Sfânta Scriptură pe scurt
5.3 Dinamica supunerii faţă de autoritatea civilă
5.4 Retorica supunerii în Romani 13, 1–7
5.4.1 Retorica epistolei către Romani (analiză secvenţială)
5.4.2 Supunerea faţă de autorităţi din perspectivă retorică

CAPITOLUL VI. RETORICA PORUNCII EXCLUDERII INCESTUOSULUI DIN BISERICĂ (1CORINTENI 5, 1–5)
6.1 Textul în versiunea greacă și în traducerea noastră
6.2 Scurte precizări isagogice privitoare la contextul general al imoralităţii din Corint
6.3 Punctarea problematizării corintene
6.4 Sclavie și libertate în problema incestuosului
6.5 Retorică pentru recluziune în 1Corinteni 5, 1–5

CAPITOLUL VII. IMNUL DRAGOSTEI PAULINE (1 CORINTENI 13) – O CONSTRUCŢIE RETORICĂ?
7.1 Textul în versiunea greacă şi în câteva traduceri moderne
7.2 Dragostea (ἀγάπη) premisa forte a imnului dumnezeiesc
7.3 Un posibil scop al structurii retorice şi poetice a imnului

CAPITOLUL VIII. RETORICA EPISTOLEI CĂTRE GALATENI A SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL
8.1 Noţiuni introductive
8.2 Structura retorică și literară a epistolei pe scurt
8.3 Modelul retoric al epistolei, propus de biblistul H. D. Betz și criticile aduse acestuia

CAPITOLUL IX. SFÂNTUL APOSTOL PAVEL ŞI RETORICA EPISTOLEI LUI DUMNEZEU CĂTRE FILIPENI 1, 12–21
9.1 Textul în versiunea greacă şi în traducere proprie
9.2 Contextul şi interpretarea pericopei
9.3 Elemente de retorică identificate în textul (1, 18–26)

CAPITOLUL X. EVREI 13, 10–14 – O PREDICĂ CE MILITEAZĂ PENTRU SEPARAŢIA CREȘTINISMULUI DE IUDAISM?
10.1 Textul în versiunea greacă şi în traducere proprie
10.2 Evrei 13 ca o predică ce rezumă întreaga epistolă
10.2.1 Probleme legate de autenticitatea lui Evrei 13 în lumina cercetărilor moderne
10.3 Este textul din Evrei 13, 10–14 un îndemn omiletic la despărţirea Cultului creștin de cel iudaic?
10.4 Structura omiletică și retorică a epistolei către Evrei și în special a capitolului 13

CAPITOLUL XI. RETORICA ESHATOLOGIEI EPISTOLEI 2PETRU
11.1 Noţiuni introductive strict legate de autor și destinatari
11.1.1 Problema pseudoepigrafiei
11.1.2 Destinatarii epistolei
11.2 Dimensiunea teologică a epistolei
11.2.1 Hristologia epistolei
11.2.2 Soteriologia epistolei
11.2.3 Eshatologia Epistolei
11.3 Eshatologie și Retorică în 2Petru
11.3.1 Analiza discursului eshatologic ca premisă pentru persuasiune
11.3.2 Analiza discursului retoric

CAPITOLUL XII. PATHOS‑UL ŞI HRISTOCENTRICITATEA CUVÂNTĂRILOR APOSTOLICE, CHEIA UNEI PREDICI REUŞITE
12.1 Pathos‑ul verbal: emoţii şi trăiri reprezentate
12.2 Pathos şi hristocentricitate în predica apostolică

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 27