EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)

EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
418
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-007-9

    Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
    „Puţine sunt scrierile istorice despre rolul Bisericii greco-catolice româneşti în înfăptuirea Unirii celei mari, din perioada 1918–1919, dar şi mai puţine cele care, sine ira et studio, „ascultă” şi se inspiră şi din izvoarele scrise de adversarii măreţului act, amintit mai sus. Lucrarea de faţă a domnului dr. Silviu Sana face parte, după cum cititorii pot constata, din această ultimă categorie de scrieri. ” (Prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

CUPRINS

CĂTRE CITITORI

ARGUMENT

I. ASPECTE DIN ISTORIA EPISCOPIEI GRECO CATOLICE DE ORADEA MARE (IANUARIE 1918 – MAI 1919)
Contextul istoric
Chestiuni bisericeşti, administrative şi pastorale
Raporturile Bisericii cu autoritatea politică
Relaţia Episcopiei cu autorităţile maghiare
Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi Unirea de la 1 decembrie 1918 a
Raporturile Bisericii cu autorităţile centrale româneşti: Consiliul Dirigent de la Sibiu şi Regele Ferdinand 60
Şcolile Episcopiei şi Unirea de la 1 decembrie 1918
Biserica sub loviturile „revoluţiei”. Pierderi materiale şi umane după 1 decembrie 1918
Domeniile de la Beiuş şi Holod. Jafuri şi distrugeri în alte instituţii bisericeşti
Palatul Episcopal
Seminarul şi Preparandia
Brutalităţi, arestări şi crime
Eliberarea. În România Mare.

II. PREPARANDIA DIECEZANĂ (1918–1919)
„Căinţele” profesorilor
Scrisoarea Ministrului
Limba de predare: maghiara
Cercetarea disciplinară a profesorului dr. Vasile Chirvaiu
Între cerinţele Budapestei şi ale Sibiului

III. COMEMORĂRILE UNIRII ÎN PAGINILE REVISTEI „VESTITORUL” (1928–1940)
Silviu Tămaş – Prigoana bolşevică din Beiuş
Dr. Iacob Radu – Providenţa şi unitatea naţională
Dr. Aloisie Ludovic Tăutu – Momentul 1 decembrie 1918
Dr. Nicolae Flueraş – Unire şi martiraj
Dr. Grigorie Pop – „Zile de slavă”
Gheorghe Maior – Istorie trăită
Dr. Petru Tămâian – „Suferinţele noastre”
Dr. Petru Tămâian – Eliberarea
Dr. Augustin Maghiar – „De ziua eroilor”
La 20 de ani de la Unire
Vicarul foraneu Petru Cupcea

IV. PORTRETE DE UNIONIȘTI
Dr. Iacob Radu (1869–1932)
Dr. Gheorghe Miculaş (1874–1943)
Dr. Vasile Chirvaiu (1884–1964)
Dr. Constantin Pavel (1876–1934)
Dr. Valeriu Hetco (1877–1959)
Dr. Grigorie Pop (1885–1933)
Dr. Petru Tămăian (1875–1940)
Dr. Augustin Maghiar (1880–1952)
Gheorghe Maior (1870–1950)

ANEXE
Rezumatul documentelor
DOCUMENTE
SUMMARY
BIBLIOGRAFIE
INDICI DE NUME PROPRII
INDICI DE LOCALITĂȚI, ȚĂRI, INSTITUȚII

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info