EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)

EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
418
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-007-9

    Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
    „Puţine sunt scrierile istorice despre rolul Bisericii greco-catolice româneşti în înfăptuirea Unirii celei mari, din perioada 1918–1919, dar şi mai puţine cele care, sine ira et studio, „ascultă” şi se inspiră şi din izvoarele scrise de adversarii măreţului act, amintit mai sus. Lucrarea de faţă a domnului dr. Silviu Sana face parte, după cum cititorii pot constata, din această ultimă categorie de scrieri. ” (Prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

CUPRINS

CĂTRE CITITORI

ARGUMENT

I. ASPECTE DIN ISTORIA EPISCOPIEI GRECO CATOLICE DE ORADEA MARE (IANUARIE 1918 – MAI 1919)
Contextul istoric
Chestiuni bisericeşti, administrative şi pastorale
Raporturile Bisericii cu autoritatea politică
Relaţia Episcopiei cu autorităţile maghiare
Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi Unirea de la 1 decembrie 1918 a
Raporturile Bisericii cu autorităţile centrale româneşti: Consiliul Dirigent de la Sibiu şi Regele Ferdinand 60
Şcolile Episcopiei şi Unirea de la 1 decembrie 1918
Biserica sub loviturile „revoluţiei”. Pierderi materiale şi umane după 1 decembrie 1918
Domeniile de la Beiuş şi Holod. Jafuri şi distrugeri în alte instituţii bisericeşti
Palatul Episcopal
Seminarul şi Preparandia
Brutalităţi, arestări şi crime
Eliberarea. În România Mare.

II. PREPARANDIA DIECEZANĂ (1918–1919)
„Căinţele” profesorilor
Scrisoarea Ministrului
Limba de predare: maghiara
Cercetarea disciplinară a profesorului dr. Vasile Chirvaiu
Între cerinţele Budapestei şi ale Sibiului

III. COMEMORĂRILE UNIRII ÎN PAGINILE REVISTEI „VESTITORUL” (1928–1940)
Silviu Tămaş – Prigoana bolşevică din Beiuş
Dr. Iacob Radu – Providenţa şi unitatea naţională
Dr. Aloisie Ludovic Tăutu – Momentul 1 decembrie 1918
Dr. Nicolae Flueraş – Unire şi martiraj
Dr. Grigorie Pop – „Zile de slavă”
Gheorghe Maior – Istorie trăită
Dr. Petru Tămâian – „Suferinţele noastre”
Dr. Petru Tămâian – Eliberarea
Dr. Augustin Maghiar – „De ziua eroilor”
La 20 de ani de la Unire
Vicarul foraneu Petru Cupcea

IV. PORTRETE DE UNIONIȘTI
Dr. Iacob Radu (1869–1932)
Dr. Gheorghe Miculaş (1874–1943)
Dr. Vasile Chirvaiu (1884–1964)
Dr. Constantin Pavel (1876–1934)
Dr. Valeriu Hetco (1877–1959)
Dr. Grigorie Pop (1885–1933)
Dr. Petru Tămăian (1875–1940)
Dr. Augustin Maghiar (1880–1952)
Gheorghe Maior (1870–1950)

ANEXE
Rezumatul documentelor
DOCUMENTE
SUMMARY
BIBLIOGRAFIE
INDICI DE NUME PROPRII
INDICI DE LOCALITĂȚI, ȚĂRI, INSTITUȚII

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info
ÎMPĂRATUL TRAIAN. O EPOCĂ A ISTORIEI UNIVERSALE

   Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.

+ info
ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020

  Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)

+ info
BOIERI AI MOLDOVEI ÎNAINTE ŞI ÎN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE

   Între gesturile de omagiere a marelui voievod la împlinirea a patru secole de la plecarea în veşnicie, în 1904, s-a înscris elaborarea unei sinteze a domniei lui Ștefan cel Mare de către Nicolae Iorga.

+ info