În anul 1920, într-o luptă inegală cu trupele bolşevice, în fruntea Brigăzii a 2-a de Mitraliere a Armatei Naţionale Ucrainene, locotenent-colonelul Hnat Porohivski s-a retras pe malul drept al Nistrului. Participant la Primul Război Mondial, lider al emigranţilor ucraineni care s-au salvat din fostul Imperiu Rus în România, în anul 1931 absolvă Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative din Bucureşti, iar în 1940 devine comisar al guvernului ucrainean în exil pentru statele balcanice.
Secuii (grup etnografic maghiar redutabil) au rămas ultima insulă maghiară, într-o Transilvanie care și-a pierdut treptat caracterul policrom, acel caracter care i-a asigurat specificitatea. Sașii aproape au dispărut, lăsând Ardealul infinit mai sărac. Secuii/Maghiarii din aceeași zonă, încearcă să-și conserve identitatea și limba. Mentalități care se ciocnesc, educații și istorii alternative, paralele, intrate adesea în coliziune.
Parcurgând cartea doamnei Andreea Mănăilă, cititorul, atât cel avizat, cât și cel doritor să cunoască tema, va constata că are în față o contribuție esențială pentru înțelegerea evoluției relațiilor româno-afgane. Mai mult, autoarea îl ajută pe cititor să descifreze cauzele crizei societății afgane, a legăturilor talibanilor cu terorismul internațional, motivele eșecului construcției unei societăți cu democrație similară statelor occidentale în Afganistan.
- Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea
La 80 de ani de la declanșarea operațiunii „Barbarossa” (22 iunie 1941), participarea armatei române la operațiunile militare de pe Frontul de Est constituie, în continuare, o temă insuficient tratată în cadrul istoriografiei. Este cunoscut faptul că după încheierea ostilităților, în contextul comunizării și sovietizării României, scrisul istoric din țara noastră a fost supus unei drastice cenzuri informaționale și ideologice, fapt ce a condus, practic, la o suprimare a memoriei confruntării militare de pe Frontul de Răsărit.
