Cartea de fată tratează conditii ale cunoasterii istorice occidentale din perioada Renasterii pană in secolul al XX-lea. Cunoasterea istorică este determinată de schimbările intervenite prin impunerea unor curente ideologice, teorii, realizări stiintifice etc., iar, din această perspectivă, transformarea ei este in acord cu transformarea ideii de cunoastere. Sintetic, volumul imprumută tonul si stilul cărtilor de epistemologie istorică, loc stiintific in care se include si pe care, din interior, il problematizează
Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Cele mai timpurii cărți poștale ilustrând Clujul, pe care istoricii acestui domeniu le-au identificat, provin din anul 1897.
Griviţa Crăiţelor
—Tu ce crezi că e democraţia? l-am întrebat în şoaptă, aplecându-mă spre el într-un fel protector.
—Las’ că ştiu eu ce e, mi-a răspuns acoperindu-şi gura cu palma.
—Hai, zi!
—După mine e ceva pentru oameni, îi face mai egali.
—Cum?
—Ştie ea. Le deschide uşile. Democraţia e o uşernică.
Andrei Brezianu în Retragerea Aureliană
Lucrarea de față, urmărind istoria familiei și itinerarul memorandistului Ioan Rațiu, prilejuiește cititorilor o scurtă incursiune în istoria românească transilvăneană, evidențiind nucleele acesteia dezvoltate la Turda, Blaj, Sibiu și Cluj, precum și personalitățile marcante ale istoriei noastre, contemporane cu ilustrul fiu al Turzii, implicate activ în lupta de emancipare social-politică a românilor ardeleni, cu contribuții majore la realizarea României Mari.
Cititorul acestei „cărţi” să ştie că autorul ei nu este nici istoriograf, nici filolog. El este un fizician care a compus un „eseu”, acel gen literar ce se vrea un studiu liber, de proporţii reduse, asupra unei probleme. Aşa ne lămureşte Noul Dicţionar Universal al Limbii Române (NDULR). În continuare, îl voi evoca, pur şi simplu şi de multe ori, prin termenul „dicţionar”.