Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala

Autori:

POPESCU LUCIAN

Pret:

19,43 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Filosofie. Sociologie. Psihologie

Editura:

Casa Cartii de Stiinta

An aparitie:

2007

Nr. pagini:

296

Format:

ISBN:

978-973-133-365-6

Cartea de fată tratează conditii ale cunoasterii istorice occidentale din perioada Renasterii pană in secolul al XX-lea. Cunoasterea istorică este determinată de schimbările intervenite prin impunerea unor curente ideologice, teorii, realizări stiintifice etc., iar, din această perspectivă, transformarea ei este in acord cu transformarea ideii de cunoastere. Sintetic, volumul imprumută tonul si stilul cărtilor de epistemologie istorică, loc stiintific in care se include si pe care, din interior, il problematizează

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Viaţa mea. Un drum prin sport şi medicină

Cartea Profesorului Dr. Francisc Sido este cartea unei generații de sportivi ai Științei Cluj („U” Cluj) care s-au realizat dincolo de performanțele sportive deosebite și ca oameni folositori societății, adevărați intelectuali ai Clujului universitar (medici, juriști, ingineri, artişti etc.).

+ info

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

+ info

Urlet mut

„Când am urcat la munte, în plină minune a iernii, căutând liniştea şi pacea atât de necesare celor ca mine, celor care încearcă să aştearnă visuri pe hârtie pentru a le împărtăşi cu alţi visători, nici nu mă gândeam că acolo, în locul acela pierdut de lume, s-ar putea găsi încă un suflet rătăcit asemeni mie. Sus, deasupra ultimului pâlc de pădure, care încearcă zadarnic să cucerească încă un petec de pământ într-o bătălie teribilă, plină de victime uscate în picioare, stă refugiul solitar, scârţâind din bârnele sale vechi ca un moşneag pe vreme vitregă.

+ info

Uriasul Guguza si alte povesti actuale

Cele peste patruzeci de povestiri scurte cuprinse in acest volum tasnesc dintr-un univers de basm neconventional, dintr-o lume pe dos care, neascultand de legitatea „happy-end”-ului, seamana izbitor de mult cu lumea reala, usor mai cruda, mai aspra, mai imprevizibila, tratata cu umor inteleptit si chiar sardonic de un autor ale carui printese, zmei si intreg cadrul fantasmagoric in care evolueaza au o inrudire dureros de dulce cu destinul uman.

+ info