Mă întreb adeseori şi, cu trecerea vremii, întrebarea asta devine tot mai insistentă, dacă nu cumva totul a început din clipa în care am pus piciorul pe puntea acelui vas alb, un superb briccu trei catarge pe care viitorii marinari învăţau abc‑ul navigaţiei. Era ancorat la un chei mai retras, iar silueta lui se desprindea net dintre puţinele nave care ajungeau pe atunci până în portul nostru, vase vechi de tonaj mic, cu copastia pătată de catran şi de rugină, vase sub pavilion panamez ori liberian, alături de caice turceşti din lemn!
Memoriile unui Pierde-Ţară
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Guvernarea electronică. O introducere, prima carte în acest domeniu din Romania, este o larga introducere în vastul şi interesantul domeniu al guvernării electronice şi se adresează, în principal, celor din administraţia centrală şi locală, inginerilor, economiştilor, medicilor, profesorilor, celor din domeniul culturii, juriştilor şi, în general, intelectualilor şi studenţilor. Cartea prezinta eGuvernarea şi eServiciile în general şi, în special, cele din eAdministrare, eSănătate, eÎnvăţământ, eCultură, eJustiţie şi eDemocraţie.
Sunt o călăuză pe „drumurile cu hăţişuri” ale limbii române, aşa cum se insinuează şi prin subtitlul cărţii, pentru voi, iubitori sau interesaţi de limbă clară şi corectă românească, elevi, profesori, autodidacţi.
Mă certifică în acest rol o experienţă la catedră alături de câteva zeci de generaţii de învăţăcei şi, în acelaşi timp, avantajul de a cunoaşte îndeaproape originile latine ale structurilor gramaticale româneşti.
„Această gramatică descrie limba română ca limbă străină (RLS) la un nivel avansat (C1), cu detalii fonetice (de pronunţare), lexicale şi gramaticale, dar şi română, franceză şi engleză – făcând-o astfel accesibilă unui larg public străin care doreşte să înţeleagă şi să înveţe structurile românei. Cartea poate servi cu succes şi învăţării limbii române ca limba a doua de către minorităţile din România sau de către unii români din străinătate.
Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi.