„Acesta este cel de-al doilea volum care recuperează „cronica de artă” din presa românească a veacului al XIX-lea. Cel dintâi a apărut la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2017, cu titlul Cronica de artă. Despre pictori și tablouri în paginile gazetelor românești din veacul al XIX-lea (1860–1900).
Volumul de față cuprinde un număr important de texte despre artiștii și arta plastică din spațiul românesc, apărute între 1860 și 1900, identificate de noi în următoarele reviste și gazete: Revista Carpaților, Trompeta Carpaților, Atheneul român, Pressa, Convorbiri literare, Amicul artelor, Voința națională, Revista orientală, Literatura și arta română, Viața nouă, Revista idealistă, Arta românească, Gazeta artelor, Revista nouă, Revista poporului. Textele au fost semnate de cronicari foarte diferiți ca stil și anvergură profesională (jurnaliști, scriitori și istorici, critici de artă, pictori și arhitecți, medici, economiști și avocați) și par să se fi născut dintr‑o triplă ambiție a autorilor, și anume: (1) să-i aducă pe cititori cât mai aproape de pictori și tablourile lor, (2) să inițieze publicul amator în limbajul artei și (3) să conserve intacte emoția, plăcerea sau neplăcerea încercate de ei la vizitarea unei expoziții temporare sau a unui muzeu. Deși cheia cronicilor trebuie să fi fost punerea în valoare a picturilor și a oamenilor care le-au realizat, ele sunt încărcate cu detalii privitoare la biografiile artiștilor, la poveștile din spatele picturilor, la expozițiile de artă și grupările de artiști, la piața de artă și colecționarii cei mai cunoscuți din epocă.
Legat de formatul editării, la fel ca în primul volum, am inventariat gazetele în ordinea în care au apărut pe piață și le-am urmărit rubricile dedicate picturii până la dispariția sau prima lor suspendare. Acesta este motivul pentru care frontiera 1900 a fost depășită în cazul a două-trei publicații.
(...)
Volumul acesta nu ar fi fost posibil, în această formă, fără sprijinul esențial al unor profesioniști de la Biblioteca Academiei Române din București (mai exact, doamna Lenuța Mitrea și domnul Cătălin Mirea) și de la Biblioteca Facultății de Istorie din București (doamnele Mihaela Harnagea și Niculina-Violeta Nicolescu). Exprim aici toată gratitudinea mea. De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către Editura Mega, domnii Cristian Sincovici și Francisc Baja, pentru apariția volumului. Cu profesorul Alin Ciupală am purtat îndelungi discuții pe seama editării volumului. Îi mulțumesc pentru idei, sfaturi și răbdare.” - Lidia Trăușan-Matu
CRONICA DE ARTĂ DESPRE PICTORI ŞI TABLOURI ÎN PAGINILE GAZETELOR ROMÂNEŞTI DIN VEACUL AL XIX‑LEA (1860–1900) VOL. II
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
CONTENTS
LIST OF ILLUSTRATIONS
ACKNOWLEDGMENTS
INTRODUCTION
THE FINDSPOT
THE HOARD STRUCTURE
THE DENOMINATION
THE MINTS
THE HOARD VALUE
THE REASON FOR THE HOARD BURIAL AND NON-RECOVERY
THE HOARD DESA 1988 – AN ALTERNATIVE EXPLANATION: A FUNERARY HOARD?
REFERENCES
TABLE
GRAPHS
MAPS
CATALOGUE
PLATES
CUPRINS
CUPRINS
FOREWORD 7
ARGUMENT 9
I. FUNERARY RITES AND RITUALS IN THE ROMAN WORLD 11
II. APULUM. GEOGRAPHICAL SETTING 17
III. EARLY BEGINNINGS OF URBAN LIFE AT APULUM 19
IV. HISTORY OF RESEARCH IN THE NORTHERN CEMETERY 27
IV.1. The 1981–1985 excavation results (authors: George Bounegru, Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Horia Ciugudean, Vasile Moga, Alexandru Popa, Ioan Șerban) 28
IV.2. Recent research in the northern cemetery 30
V. FUNERARY RITES 33
V.1. Cremation graves 34
Contents
PREFACE
FOREWORD
I. HISTORY OF RESEARCH
II. THE BROOCH WORKSHOPS OF ROMAN DACIA
1. Napoca (Cluj-Napoca)
2. Porolissum (Moigrad)
3. Arcobadara (Ilișua)
4. The brooch workshop of Dacia Porolissensis
5. Apulum (Alba Iulia)
6. Micia (Vețel)
7. Dierna (Orşova)
III. THE BROOCH WORKSHOPS OF THE DANUBIAN PROVINCES
THE WORKSHOPS OF MOESIA
1. Diana (Karataš)
2. Durostorum (Silistra/Ostrov)
3. Novae (Svištov)
Cuprins
PREFAŢĂ
ARGUMENT
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ELEMENTE DE RETORICĂ ÎN LIMBAJUL APOSTOLIC
CAPITOLUL II. SCHIMBAREA LA FAŢĂ ÎN EVANGHELIA DUPĂ SFÂNTUL LUCA – O STRUCTURĂ OMILETICĂ?
2.1 Textul în versiunea greacă, în câteva traduceri moderne și traducerea noastră
2.2 O interpretare teologică a episodului
2.3 Analiza episodului din prisma trăsăturilor specifice omiliei
2.4 Are acest episod lucanic o structură omiletică?