Carnetul unui Pierde-Ţară

Carnetul unui Pierde-Ţară
Pret: 
24,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2014
Nr. pagini: 
180
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-0523-8

„Paul Diaconescu era în vremea studenţiei un tânăr instruit peste media anturajului său, cu bogate lecturi în special din literatura franceză, asiduu freceventator al lui Montaigne, spiritual, sceptic, casant, cultivând ironia galică, voltairiana. (…) În totul e un constructor clasic Paul Diaconescu, neambiţionat să ne încurce cu dificultăţi tehnice, să ne pună capcane la tot pasul. El, dimpotrivă, ne luminează prevenitor căile cele mai drepte spre edificiul lui epic impunător. Nu se ruşinează, şi bine face, de clasicitate, şi nici de faptul ca ne-a putut oferi o atât de ataşantă lectură, în care te cufunzi ca într-un basm.” (Gabriel Dimisianu, în volumul Lumea Criticului, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000.)

 

„Experienţa de viaţă se vede imediat în desfăşurarea, ca şi în aspectele psihologice ale nuvelelor sale. Spre deosebire de alţi prozatori care excelează prin subtilitate, dar nu au suficient material să susţină realismul unei povestiri, autorul exploatează în mod inteligent consistente episoade biografice. (…) Nuvelele lui Paul Diaconescu, un scriitor atât de puţin cunoscut, sunt o surpriză foarte plăcută. Asemenea descoperiri fac parte, în fond, din bucuriile cronicii literare.” (Daniel Cristea-Enache, O surpriză, România literară, nr. 39, 2006.)

 

„Una din ”cărţile de căpătâi” ale ultimilor ani este, pentru autorul rândurilor de faţă, ”Cartea Muierilor” scrisă de un ”suedez” născut în România. (…) Nu-i veţi găsi numele în niciun dicţionar literar din România, deşi este un scriitor român de prima mână, ignorat de critica veche, precum şi de critica ”nouă”. Nu şi de România literară care publică, la rubrica sa ”Actualitatea”, secvenţe minunate din Carnetul unui Pierde-Ţară de Paul Diaconescu.” (C. Stănescu, revista „Cultura”, nr. 30, 4 august 2011.)

 

„Paul Diaconescu scrie într-o limbă română vie, mustoasă, pe care a cultivat-o cu dragoste filială, cu dor şi speranţă în mulţi ani petrecuţi departe de ţară, în convieţuirea cu alte limbi europene.” (Constantin Vişan, în revista „Luceafărul”, nr. 21, 1999.)

De aceeași autori...

Memoriile unui Pierde-Ţară

     Mă întreb adeseori şi, cu trecerea vremii, întrebarea asta devine tot mai insistentă, dacă nu cumva totul a început din clipa în care am pus piciorul pe puntea acelui vas alb, un superb briccu trei catarge pe care viitorii marinari învăţau abc‑ul navigaţiei. Era ancorat la un chei mai retras, iar silueta lui se desprindea net dintre puţinele nave care ajungeau pe atunci până în portul nostru, vase vechi de tonaj mic, cu copastia pătată de catran şi de rugină, vase sub pavilion panamez ori liberian, alături de caice turceşti din lemn!

+ info

De la aceeași editură...

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

+ info
Păsărarul din Vilnius. Józef Mackiewicz – scriitor anticomunist

   Włodzimierz Bolecki (1952) – istoric, teoretician, critic literar, editor. Autor de studii literare, consacrate, printre altele, creației lui W. Berent, W. Gombrowicz, G. Herling-Grudziński, J. Mackiewicz, Cz. Miłosz, B. Schulz, A. Wat, S. I. Witkiewicz; de asemenea, a pregătit antologii tematice de versuri (M. Pawlikowska-Jasnorzewska, B. Leśmian, Cz. Miłosz), precum și antologia liricii de dragoste A urzi iubirea.

+ info
Solidaritatea, „taraba comunistă” și puțină filozofie

Cartea profesorului de filozofie politică Zbigniew Stawrowski vine în completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propunând separarea „fenomenului Solidaritatea” în două etape, cea a primei Solidarități, când în Polonia s-a creat o comuniune în jurul unor valori asumate de mare parte a populației, respectiv cea a acaparării mișcării de către „politicieni”, precum Lech Wałęsa, care a și devenit primul președinte democrat al statului polonez.

+ info
  •  
  • 1 of 38