Comenzile se vor onora începând cu data de 28 iunie 2023.
Pe copertă: Mișu Popp, Andrei Șaguna, portret, Muzeul „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului
Una dintre multele împrejurări care ne povățuiesc către cunoașterea folosului celui mare ce urmează din creșterea cea bună și din luminarea tineretului nostru este, într-adevăr, asemănarea omului celui învățat și celui neînvățat cu soarele de vară și cu cel de iarnă. Omul cel învățat pe drept se poate asemăna cu soarele de vară, căci precum acesta reînvie cu căldura sa toate plantele și toți pomii și-i face ca să rodească și să dea hrană la tot felul de viețuitoare, așa și omul învățat nu știe a se ocârmui bine numai pe sine și a săvârși bine lucrurile sale, precum și a trage cel mai mare folos din sudoarea ostenelilor sale, ci încă ajută și pe alții cu sfatul său și cu purtarea sa cea înțeleaptă și bine socotită. (ANDREI ȘAGUNA)
În asfințitul unei zile de vară, la 16/28 iunie 1873, adormea în Domnul, în reședința sa din Sibiu, Andrei Baron de Șaguna, faimosul arhiepiscop și mitropolit al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria, deopotrivă cap al Bisericii și lider recunoscut al națiunii române vreme de două decenii (1848-1868). Aidoma Catedralei mitropolitane înălțate între zidurile Sibiului la începutul secolului XX, Andrei Șaguna a fost și rămâne un simbol al demnității ortodoxe românești în Transilvania. La împlinirea unui secol și jumătate de la trecerea sa în eternitate, am considerat că este oportun să-l readuc în atenția cititorilor români contemporani, ilustrându-i personalitatea prin accentuarea dimensiunii culturale și intelectuale a biografiei sale. (MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN)
Autorul intitulează acest volum „O biografie culturală” fiindcă a dorit să ilustreze profilul intelectual și orizontul cultural larg al marelui ierarh. Pornind de la această intenționalitate asumată și recunoscută încă în debutul volumului, materialele incluse ni-l relevă pe Andrei Șaguna drept un ctitor de instituții culturale care au asigurat românilor din Transilvania nu doar supraviețuirea identitară, ci și progresul cultural și chiar material al națiunii. Cartea acoperă o paletă mult mai largă de aspecte care învederează relațiile personale ale lui Andrei Șaguna cu împăratul Franz Joseph, cu alți politicieni de prim rang de la Viena, legături care i-au și asigurat ierahului sibian succesul în inițiativele culturale, ecleziastice și politico-naționale vizând propășirea poporului român. Toate studiile evidențiază o documentare solidă care include surse inedite, dar și edite, precum şi o bibliografie națională și internațională adusă la zi. Remarcăm talentul narativ al autorului, care trădează un spirit elevat, un intelectual cu reale aptitudini literare, atent la tot ce îl înconjură și-i marchează existența cotidiană, dar și preocupat să îmbrace realitatea istorică într-o formă atractivă și captivantă deopotrivă pentru istorici și publicul larg. Îi asigur pe toți că vor găsi suficiente pagini valoroase care să le completeze informațiile despre o epocă și o personalitate cu totul aparte în istoria secolului al XIX-lea. (IOAN BOLOVAN)
Cuprins
Prefață de Ioan Bolovan
Cuvânt-înainte
Andrei Baron de Șaguna, o biografie culturală
Ierarhul baron: decorațiile, nobilitatea și heraldica șaguniană
Activitatea editorială și opera publicistică
Ziditor al unității românești prin Biserică
Cofondator și prim președinte al „Asociațiunii ASTRA”
Andrei Șaguna și profesorii Academiei de Drept din Sibiu
Ierarhul și Împăratul, o corespondență inedită
Episcopul Andrei Șaguna și ministrul Alexander Bach
Un vis neîmplinit: ridicarea unei biserici-catedrale în Sibiu
Efigiile ierarhului, douăsprezece portrete
Bibliografie selectivă
Indice
Mircea-Gheorghe Abrudan (n. 22 mai 1986 în Cluj-Napoca) este cercetător științific III Dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie (2008) și al Facultății de Teologie Ortodoxă (2009) din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, al Masteratului „Istoria Europei de Sud-Est” organizat de Universitatea Babeș-Bolyai și „Karl-Franzens” Universität Graz din Austria (2010). Doctor în istorie (Summa Cum Laude) (2014) și doctor în teologie (Summa Cum Laude) (2021) la Universitatea Babeș-Bolyai. Membru al Institutului de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocșan” din cadrul Universității Babeș-Bolyai, al Asociației de Studii Transilvane, Sibiu-Heidelberg, și al Academiei Elitelor, Modelelor și Valorilor, Cluj-Napoca. Laureat al premiilor „Dumitru Stăniloae” al Academiei Române (2017), „Matei Brâncoveanu” al Fundației Alexandrion (2017), „Virgil Cândea” al Fundației Culturale „Magazin Istoric” (2018) și „Dimitrie Cantemir” al Academiei Oamenilor de Știință din România (2019). A fost distins cu „Crucea șaguniană” de către Mitropolia Ardealului (2018), „Crucea Transilvană” de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului (2020) și „Crucea Nordului” de către Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord (2022).
Autor, coautor, editor și coordonator a 19 cărți și volume, a peste 130 de studii de specialitate, a circa 230 de articole de popularizare, evocări, recenzii și note de lectură în reviste de specialitate, de spiritualitate și cultură, în cărți și volume colective apărute în România și în străinătate. A colaborat la Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I-V, coordonatori Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, și la Dicționarul membrilor Institutului de Istorie din Cluj (1920-2020), coordonatori Mara Mărginean, Mirela Popa-Andrei, Attila Varga, Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2020. Cărți reprezentative: Ortodoxie și Luteranism în Transilvania între Revoluția Pașoptistă și Marea Unire. Evoluție istorică și relații confesionale, Cuvânt de binecuvântare IPS Dr. Laurențiu Streza, Prefață Prof. Dr. Nicolae Bocșan, Editura Andreiana / Presa Universitară Clujeană, Sibiu / Cluj-Napoca, 2015; Friedrich Schwantz von Springfels, Descrierea Olteniei la 1723, ediție, traducere din limba germană, studiu introductiv, note și indice de Mircea-Gheorghe Abrudan, Prefață de Acad. Ioan-Aurel Pop, Editura Istros / Centrul de Studii Transilvane, Brăila / Cluj-Napoca, 2017; Ioan Lupaș, Prăbușirea Monarhiei Austro-Ungare și Importanța istorică a zilei de 1 Decembrie 1918, ediție, studiu introductiv, note și indice de Mircea-Gheorghe Abrudan, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2018; Ortodoxia românească în istorie și contemporaneitate: Articole, eseuri și note de lectură, Prefață de PS Episcop Macarie Drăgoi, Editura Renașterea / Felicitas Publishing, Cluj-Napoca / Stockholm, 2019; Protopopul Aurel Munteanu (1882-1940), martir al poporului român și mucenic al Bisericii Ortodoxe, Prefață IPS Dr. Andrei Andreicuț, Postfață Prof. Dr. Vasile Pușcaș, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020; Lecturi din istoriografia bisericească. În memoria profesorului Nicolae Bocșan (1947-2016) și a părintelui academician Mircea Păcurariu (1932-2021), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2021; Biserica Ortodoxă și clerul militar din Monarhia Habsburgică între Pacea de la Carloviț și Primul Război Mondial (1699-1914), Prefață Pr. Prof. Dr. Habil. Gabriel-Viorel Gârdan, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2022.