NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST

NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST
Autori: 
Pret: 
35,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
434
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-003-1

„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție. În lucrarea de față, autorul reușește toate acestea și, în plus, ne prezintă cauze și specificități ale naționalismului românesc în primul deceniu postcomunist, explicând totodată fapte, întâmplări, evoluții, care au dăunat eforturilor de modernizare din perioada de tranziție și prestigiului României peste hotare. Cartea se înscrie în aria investigațiilor complexe și ne propune constatări și interpretări care o susțin și semnalează o orientare judicios aleasă de autor, preferința sa pentru o problematică dificilă, pe care o abordează cu curaj și dragoste de adevăr, oferind răspunsuri utile întrebărilor ridicate de construirea vieții noastre de astăzi.” (din Prefață)

CUPRINS

PREFAȚĂ

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. NAŢIONALISMUL: CONCEPTE ŞI INTERPRETĂRI

CAPITOLUL 2. NAŢIONALISMUL REGIMULUI CEAUŞESCU – UN PRECURSOR AL NAŢIONALISMULUI POSTCOMUNIST
2.1. Forme de naţionalism ale regimului Ceauşescu
2.2. Istorie şi mituri naţionaliste în timpul regimului Ceauşescu
2.3. Ceauşescu şi naţionalismul în armată
2.4. Cultură şi naţionalism în timpul regimului Ceauşescu
2.5. Regimul Ceauşescu şi minorităţile
2.6. Naţionalismul ceauşist şi urmările sale

CAPITOLUL 3. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ POSTCOMUNISTĂ ŞI MODELELE NAŢIONALISMULUI
3.1. Naţionalism şi naţionalişti
3.2. Românii despre ei înşişi – naţionalism etnic şi patriotism local
3.3. Politicienii şi „interesul naţional”
3.4. Naţionalismul şi economia

CAPITOLUL 4. DOUĂ SUBIECTE SENSIBILE: BASARABIA ŞI TRANSILVANIA
4.1. Problema Basarabiei
4.2. Chestiunea Transilvaniei

CAPITOLUL 5. MAJORITARI ŞI MINORITARI – „PROBLEMA MAGHIARĂ” ŞI PROBLEMA RROMĂ”
5.1. Comunitatea maghiară
5.2. „Problema rromă”

CAPITOLUL 6. INTELECTUALI – CULTURĂ – NAŢIONALISM
6.1. Intelectualii şi naţionalismul
6.2. Spaţiul cultural şi naţionalismul
6.3. Ortodoxie–cultură–naţionalism
6.4. „Naţionalism bun” şi „naţionalism rău”
6.5. Multiculturalism şi naţionalism

CAPITOLUL 7. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – ÎNTRE „BISERICĂ NAŢIONALĂ” ŞI BISERICĂ NAŢIONALISTĂ
7.1. Biserica Ortodoxă Română şi spaţiul social‑politic
7.2. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu alte biserici sau culte
7.3. Biserica Ortodoxă Română – „Biserică naţională”
7.4. Naţionalismul ortodox şi societatea românească postcomunistă

CAPITOLUL 8. NEOLEGIONARISMUL
8.1. Un model naţionalist în practică – neolegionarismul
8.2. Încercări de reabilitare a legionarilor

CAPITOLUL 9. EUROPENITATE ŞI NAŢIONALISM ÎN ROMÂNIA ANILOR ’90 287
9.1. Percepţia românilor despre Occident
9.2. Pro sau contra Occident – România ca victimă pentru străini
9.3. Religie şi (anti)integrare europeană
9.4. Europenitatea românilor şi ideea integrării europene
9.5. Relaţiile României cu Uniunea Europeană în anii ’90 – unele consideraţii

CAPITOLUL 10. „PROBLEMA EVREIASCĂ” REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
10.1. Evreii în România
10.2. Ideologia naţională şi „problema evreiască”
10.3. Negarea Holocaustului – formă de naţionalism după 1990
10.4. PRM şi Holocaustul
10.5. Evreii şi comunismul
10.6. Evreii în lume
10.7. Evreul în societate

CAPITOLUL 11. PERSONALITATEA MAREŞALULUI ANTONESCU REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
11.1. Personalităţi ale istoriei naţionale în revista „România Mare”
11.2. Ion Antonescu – din istorie în mitologie
11.3. Ion Antonescu – un model?
11.4. Mareşalul Ion Antonescu vs. Regele Mihai
11.5. Imaginea lui Ion Antonescu în societate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 27