NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST

NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST
Autori: 
Pret: 
35,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
434
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-003-1

„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție. În lucrarea de față, autorul reușește toate acestea și, în plus, ne prezintă cauze și specificități ale naționalismului românesc în primul deceniu postcomunist, explicând totodată fapte, întâmplări, evoluții, care au dăunat eforturilor de modernizare din perioada de tranziție și prestigiului României peste hotare. Cartea se înscrie în aria investigațiilor complexe și ne propune constatări și interpretări care o susțin și semnalează o orientare judicios aleasă de autor, preferința sa pentru o problematică dificilă, pe care o abordează cu curaj și dragoste de adevăr, oferind răspunsuri utile întrebărilor ridicate de construirea vieții noastre de astăzi.” (din Prefață)

CUPRINS

PREFAȚĂ

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. NAŢIONALISMUL: CONCEPTE ŞI INTERPRETĂRI

CAPITOLUL 2. NAŢIONALISMUL REGIMULUI CEAUŞESCU – UN PRECURSOR AL NAŢIONALISMULUI POSTCOMUNIST
2.1. Forme de naţionalism ale regimului Ceauşescu
2.2. Istorie şi mituri naţionaliste în timpul regimului Ceauşescu
2.3. Ceauşescu şi naţionalismul în armată
2.4. Cultură şi naţionalism în timpul regimului Ceauşescu
2.5. Regimul Ceauşescu şi minorităţile
2.6. Naţionalismul ceauşist şi urmările sale

CAPITOLUL 3. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ POSTCOMUNISTĂ ŞI MODELELE NAŢIONALISMULUI
3.1. Naţionalism şi naţionalişti
3.2. Românii despre ei înşişi – naţionalism etnic şi patriotism local
3.3. Politicienii şi „interesul naţional”
3.4. Naţionalismul şi economia

CAPITOLUL 4. DOUĂ SUBIECTE SENSIBILE: BASARABIA ŞI TRANSILVANIA
4.1. Problema Basarabiei
4.2. Chestiunea Transilvaniei

CAPITOLUL 5. MAJORITARI ŞI MINORITARI – „PROBLEMA MAGHIARĂ” ŞI PROBLEMA RROMĂ”
5.1. Comunitatea maghiară
5.2. „Problema rromă”

CAPITOLUL 6. INTELECTUALI – CULTURĂ – NAŢIONALISM
6.1. Intelectualii şi naţionalismul
6.2. Spaţiul cultural şi naţionalismul
6.3. Ortodoxie–cultură–naţionalism
6.4. „Naţionalism bun” şi „naţionalism rău”
6.5. Multiculturalism şi naţionalism

CAPITOLUL 7. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – ÎNTRE „BISERICĂ NAŢIONALĂ” ŞI BISERICĂ NAŢIONALISTĂ
7.1. Biserica Ortodoxă Română şi spaţiul social‑politic
7.2. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu alte biserici sau culte
7.3. Biserica Ortodoxă Română – „Biserică naţională”
7.4. Naţionalismul ortodox şi societatea românească postcomunistă

CAPITOLUL 8. NEOLEGIONARISMUL
8.1. Un model naţionalist în practică – neolegionarismul
8.2. Încercări de reabilitare a legionarilor

CAPITOLUL 9. EUROPENITATE ŞI NAŢIONALISM ÎN ROMÂNIA ANILOR ’90 287
9.1. Percepţia românilor despre Occident
9.2. Pro sau contra Occident – România ca victimă pentru străini
9.3. Religie şi (anti)integrare europeană
9.4. Europenitatea românilor şi ideea integrării europene
9.5. Relaţiile României cu Uniunea Europeană în anii ’90 – unele consideraţii

CAPITOLUL 10. „PROBLEMA EVREIASCĂ” REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
10.1. Evreii în România
10.2. Ideologia naţională şi „problema evreiască”
10.3. Negarea Holocaustului – formă de naţionalism după 1990
10.4. PRM şi Holocaustul
10.5. Evreii şi comunismul
10.6. Evreii în lume
10.7. Evreul în societate

CAPITOLUL 11. PERSONALITATEA MAREŞALULUI ANTONESCU REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
11.1. Personalităţi ale istoriei naţionale în revista „România Mare”
11.2. Ion Antonescu – din istorie în mitologie
11.3. Ion Antonescu – un model?
11.4. Mareşalul Ion Antonescu vs. Regele Mihai
11.5. Imaginea lui Ion Antonescu în societate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info