COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA

Autori:

Editor: Marin Pop

Pret:

50,00 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2020

Nr. pagini:

395

Format:

ISBN:

978-606-020-196-0

CUPRINS

Cuvânt înainte

Radu Ciuceanu
Colectivizarea agriculturii în România: represiune şi rezistenţă

Claudiu Degeratu
Dosarul colectivizării agriculturii în România – provocările unui început

Augustin Țărău
Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante

Gabriel Moisa
La frontiera istoriei. Despre ideologie, politică şi colectivizare în raionul Marghita, judeţul Bihor, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950

Claudiu Porumbăcean
De la reforma agrară la colectivizarea agriculturii în judeţul Satu Mare. Studiu de caz: dr. Ilie Carol Barbul (1883–1946). Povestea unui „chiabur”

Marin Pop, Daniel-Victor Săbăceag
„Noaptea moşierilor” în Sălaj. Decretul 83/1949

Cristina Liana Puşcaş
Versiunea oficială adoptată de Partidul Muncitoresc Român faţă de revoltele ţărăneşti din 1949 în cotidianul „Crişana”

Ilie Gherheş
Prigoana chiaburilor din raionul Vişeu în perioada 1950–1959

Ion Zainea, Ménesi Beáta
Înfiinţarea Gospodăriilor Colective şi a Întovărăşirilor Agricole – momentul zero al agriculturii de tip socialist. Cazul Regiunii Bihor

Cosmin Budeancă
Aspecte privind colectivizarea agriculturii în judeţul Vrancea. Cazul localităţii Ciorăşti (1957–1958)

Kiss Zoltán
Colectivizarea pământurilor bisericeşti în Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei – concluziile unei cercetări

Amalia Barbă
Despre colectivizare în zona Nădlacului – destine şi amintiri

Constantin Mănescu
Cooperativizarea agriculturii în localitatea Horezu din judeţul Vâlcea

Augustin-Leontin Gavra, Horaţiu-Traian Năprădean
Câteva consideraţii privind colectivizarea agriculturii în comuna Cehu Silvaniei

Mihaela-Cristina Gherheş
Primăvara anului 1962 – încheierea colectivizării în Petrova Maramureşului: moartea sătencei Mârza Maria

Cornel Micu
De la clădiri la cărămizi: distrugerea patrimoniului CAP-urilor după 1990

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info