COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA

COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
395
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-196-0

CUPRINS

Cuvânt înainte

Radu Ciuceanu
Colectivizarea agriculturii în România: represiune şi rezistenţă

Claudiu Degeratu
Dosarul colectivizării agriculturii în România – provocările unui început

Augustin Țărău
Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante

Gabriel Moisa
La frontiera istoriei. Despre ideologie, politică şi colectivizare în raionul Marghita, judeţul Bihor, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950

Claudiu Porumbăcean
De la reforma agrară la colectivizarea agriculturii în judeţul Satu Mare. Studiu de caz: dr. Ilie Carol Barbul (1883–1946). Povestea unui „chiabur”

Marin Pop, Daniel-Victor Săbăceag
„Noaptea moşierilor” în Sălaj. Decretul 83/1949

Cristina Liana Puşcaş
Versiunea oficială adoptată de Partidul Muncitoresc Român faţă de revoltele ţărăneşti din 1949 în cotidianul „Crişana”

Ilie Gherheş
Prigoana chiaburilor din raionul Vişeu în perioada 1950–1959

Ion Zainea, Ménesi Beáta
Înfiinţarea Gospodăriilor Colective şi a Întovărăşirilor Agricole – momentul zero al agriculturii de tip socialist. Cazul Regiunii Bihor

Cosmin Budeancă
Aspecte privind colectivizarea agriculturii în judeţul Vrancea. Cazul localităţii Ciorăşti (1957–1958)

Kiss Zoltán
Colectivizarea pământurilor bisericeşti în Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei – concluziile unei cercetări

Amalia Barbă
Despre colectivizare în zona Nădlacului – destine şi amintiri

Constantin Mănescu
Cooperativizarea agriculturii în localitatea Horezu din judeţul Vâlcea

Augustin-Leontin Gavra, Horaţiu-Traian Năprădean
Câteva consideraţii privind colectivizarea agriculturii în comuna Cehu Silvaniei

Mihaela-Cristina Gherheş
Primăvara anului 1962 – încheierea colectivizării în Petrova Maramureşului: moartea sătencei Mârza Maria

Cornel Micu
De la clădiri la cărămizi: distrugerea patrimoniului CAP-urilor după 1990

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info