PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE

PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Teologie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
289
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-114-4

CUPRINS

CUVANT INAINTE

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

INTRODUCERE

I. PROPOVĂDUIREA CUVANTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
1.1. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu şi importanţa sa in iconomia mantuirii
1.1.1. Cuvantul, darul Creatorului
1.1.2. Puterea Cuvantului lui Dumnezeu şi funcţia Sa revelatoare
1.1.3. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu – misiune sfantă a Bisericii
1.1.4. Dimensiunea cultică a propovăduirii Cuvantului lui Dumnezeu
1.1.4.1. Cuvantul in cultul Bisericii Ortodoxe
1.1.4.2. Liturghia Cuvantului sau Taina Cuvantului
1.1.4.3. Desăvarşirea Euharistică a Cuvantului
1.2. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de propovăduire a dreptei credinţe
1.2.1. Noţiunea de imn. Imnul liturgic
1.2.2. Folosirea imnelor in cultul primelor secole creştine
1.2.3. Imnele liturgice – parte integrantă a cultului Bisericii Ortodoxe
1.2.4. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de cunoaştere şi insuşire a adevărurilor de credinţă

II. ASPECTE ALE VIEŢII ŞI OPEREI SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
2.1. Viaţa Sfantului Ioan Damaschin
2.2. Opera Sfantului Ioan Damaschin
2.2.1. Opere dogmatice
2.2.2. Opere polemice
2.2.3. Opere exegetice sau hermeneutice
2.2.4. Opere moral-ascetice
2.2.5. Opere oratorice
2.2.6. Opere poetice sau imnografice
2.3. Creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin prezentă in cărţile de cult actuale

III. INVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU REFLECTATĂ IN IMNELE LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
3.1. Dumnezeu – Treime in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.1.1. Unime şi Treime. „Unimea cea cinstită .n Treime”
3.1.2. Trei Ipostasuri „.n despărţire ne.mpărţite”
3.1.3. „O fire, o voinţă şi o lucrare .n Treime”
3.2. Invăţătura despre Dumnezeu Tatăl in creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin
3.2.1. „Tatăl cel fără de .nceput”
3.2.2. Dumnezeu – Tatăl, principiul Unităţii
3.2.3. „.ncepătorul luminii” – perspectiva creaţionistă
3.3. Hristologia imnelor Sfantului Ioan Damaschin
3.3.1. Dumnezeirea Fiului
3.3.1.1. Fiul – „deofiinţă (ὁμοούσιος) cu Tatăl şi cu Sfantul Duh”
3.3.1.2. Iisus Hristos – „Acelaşi ieri şi astăzi şi .n veci”
3.3.1.3. Cuvantul „prin Care toate s-au făcut” şi „se păzesc neclintite”
3.3.2. Fiul – „chipul Tatălui” („εἰκὼν τοῦ Πατρὸς”)
3.3.3. Taina Intrupării. Dumnezeu „pentru oameni S-a .mbrăcat .n Om”
3.3.3.1. Intruparea, „uimitoare taină”
3.3.3.2. Intruparea ca operă a Sfintei Treimi
3.3.4. Hristos – Dumnezeu adevărat şi Om adevărat
3.3.4.1. „Unul-Născut, .n două firi”
3.3.4.2. Hristos Cel „fără de păcat”
3.3.5. Taina Chenozei. „Plecatu-Şi-a creştetul Cel ce a plecat cerurile”
3.3.6. Moartea şi Invierea Domnului
3.3.6.1. Taina Crucii sau „răstignirea cea de bunăvoie”
3.3.6.2. „.n cele mai de jos ale pămantului”
3.3.6.3. Invierea. „Lumina cea fără de ani” Care „din mormant a strălucit”
3.3.7. Mantuirea. „Zidirea cea din nou a neamului pămantesc”
3.3.7.1. Hristos ne-a adus „bogăţie de .ndumnezeire”
3.3.7.2. Mantuitorul „din moarte la viaţă” ne-a trecut pe noi
3.3.7.3. „.mpărăţiei lui Hristos să ne .mpărtăşim”
3.4. Pnevmatologia in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.4.1. Sfantul Duh – „Cel ce purcede de la Tatăl”
3.4.2. Duhul – „chipul Fiului” („εἰκὼν τοῦ Υἱοῦ”)
3.4.3. Sfantul Duh şi sfinţirea omului

IV. INVĂŢĂTURA DESPRE MAICA DOMNULUI IN CREAŢIA IMNOGRAFICĂ A SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
4.1. Sfantul Ioan Damaschin, „psalmistul dogmei Θεοτόκος”
4.2. „Vestitorul cel cinstit al Fecioarei”
4.2.1. Ingerul, „slujitorul lui Dumnezeu”
4.2.2. „Tăinuitorii .ntrupării”
4.3. „.ndreptătoarea strămoaşei” sau Noua Evă
4.4. Naşterea „cea mai presus de cuget”, „din Duhul cel dumnezeiesc”
4.5. Maica Domnului – Pururea Fecioară (ἀειπάρθενος)
4.5.1. Fecioria inainte de naştere
4.5.2. Fecioria in naştere
4.5.3. Fecioria după naştere
4.6. Maica Domnului – „mai .naltă decat cerurile”
4.7. „Nădejdea celor deznădăjduiţi”

V. ANTROPOLOGIA IMNELOR LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
5.1. Omul, „plăsmuit după chipul şi după asemănarea” lui Dumnezeu
5.2. Rai şi căderea din Rai
5.2.1. „Locuinţă vrednică de cel făcut după chipul lui Dumnezeu”
5.2.2. „Adam cel stricat” („φθαρέντα Αδάμ”)
5.3. Sfinţenia ca dar dumnezeiesc şi realizare umană
5.4. „.nvredniceşte-ne pe noi de .mpărăţia Ta”
5.4.1. Sensul tainic al morţii
5.4.2. „.mpărăţia tuturor veacurilor”

CONCLUZII

THE PREACHING OF GOD’S WORD THROUGH THE LITURGICAL HYMNS OF THE ORTHODOX CHURCH. THE HYMNOGRAPHIC WORK OF SAINT JOHN OF DAMASCUS IN THE CURRENT BOOKS OF WORSHIP. SUMMARY

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DICŢIONAR DE CASTELOLOGIE

Pentru precomenzile făcute până în data de 24 august 2020 doritorii vor primi cărțile cu dedicație și autograf din partea autorului.

+ info
UN CONCURS UNIVERSITAR ȘI TREI PERSONAJE CONSTANTIN NOICA, MIRCEA ELIADE ȘI ION ZAMFIRESCU

    „Cum toate personajele implicate au devenit nume sonore ale culturii române, este și acesta un motiv în plus de a ne apleca ceva mai mult asupra angrenajelor care au stat la baza cooptării și promovării în mediul universitar românesc, pentru a desluși mai bine cum de Constantin Noica nu a reușit să ocupe un post universitar, tocmai cel care în contextul a mai puțin de un deceniu se afirmase plenar în câmpul filosofiei românești prin abordări cu nuanțe de originalitate și un interes marcant pentru istoria acestui domeniu.

+ info
TOLERANȚĂ, COEXISTENȚĂ, ANTAGONISM PERCEPȚII ALE DIVERSITĂȚII RELIGIOASE ÎN TRANSILVANIA, ÎNTRE REFORMĂ ȘI ILUMINISM

„Transilvanie tolerantă/ adăpost credințelor”, unde „în rugăciuni unite/ urcă limbile‑mpărțite/ spre dumnezeiescul tron” – așa stă scris în cunoscuta poezie Transilvanie, dulce țară, scrisă de Maximilian Leopold Moltke în anul 1846, devenită imn al sașilor transilvăneni. Într-adevăr, conviețuirea și coexistența numeroaselor comunități de credință cărora le-au aparținut diferitele popoare din Transilvania, i-au fascinat întotdeauna pe vizitatorii regiunii şi reprezintă obiecte de cercetare atrăgătoare pentru o istorie comparativă a religiilor și a formelor lor instituționale.

+ info