TOLERANȚĂ, COEXISTENȚĂ, ANTAGONISM PERCEPȚII ALE DIVERSITĂȚII RELIGIOASE ÎN TRANSILVANIA, ÎNTRE REFORMĂ ȘI ILUMINISM

TOLERANȚĂ, COEXISTENȚĂ, ANTAGONISM PERCEPȚII ALE DIVERSITĂȚII RELIGIOASE ÎN TRANSILVANIA, ÎNTRE REFORMĂ ȘI ILUMINISM
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2014
Nr. pagini: 
394
Format: 
B5
ISBN: 
978‑606‑543‑333‑5

„Transilvanie tolerantă/ adăpost credințelor”, unde „în rugăciuni unite/ urcă limbile‑mpărțite/ spre dumnezeiescul tron” – așa stă scris în cunoscuta poezie Transilvanie, dulce țară, scrisă de Maximilian Leopold Moltke în anul 1846, devenită imn al sașilor transilvăneni. Într-adevăr, conviețuirea și coexistența numeroaselor comunități de credință cărora le-au aparținut diferitele popoare din Transilvania, i-au fascinat întotdeauna pe vizitatorii regiunii şi reprezintă obiecte de cercetare atrăgătoare pentru o istorie comparativă a religiilor și a formelor lor instituționale. Transilvania a fost un spațiu ideal de comunicare și interacțiune a unor culturi și sisteme axiologice cu fundamente religioase diferite. Totodată, Transilvania a fost un loc în care concurența intraconfesională și intrareligioasă a fost trăită și resimțită.
În acest volum sunt prezentate, printre altele, relatări de călătorie, autobiografii și jurnale ale membrilor diferitelor comunități confesionale, descrieri istorico‑geografice, culegeri de legi și reviste. Propunerile terminologice din titlu – toleranță, coexistență, antagonism – doresc să impulsioneze un dialog transnațional și interdisciplinar, un dialog între diferitele istoriografii şi concepte paralele sau concurente din şi despre Transilvania. Volumul de față vrea sa conducă spre o imagine istorică comună, care să contribuie la înțelegerea și acceptarea reciproce, și care să faciliteze considerațiile asupra regiunii în contextul său european și integrarea acesteia în istoria europeană.

CUPRINS

Joachim Bahlcke – Konrad Gündisch
Introducere

Joachim Bahlcke
Diversitate religioasă în Europa Centrală și de Sud‑Est în Evul Mediu și în epoca premodernă. Cauze, efecte, percepții

Gerald Volkmer
Premisele politice și cadrul juridic al diversității religioase în Transilvania, între Reformă și Iluminism

Detlef Haberland
Descrieri de călătorie despre Transilvania în epoca premodernă. Implicații pentru istoria genului și a receptării în ceea ce privește reprezentarea și oglindirea religiei și a Bisericii

Edit Szegedi
Religie şi politică în jurnalele clujene din secolele al XVI‑lea și al XVII‑lea

Enikő Rüsz‑Fogarasi
Cadrul juridic al vieții religioase în Principatul Transilvaniei

Maria Crăciun
Arta sacrală ca izvor istoric și ca indicator al diversității confesionale a Transilvaniei în secolul al XVII‑lea

Alexandru Ciocîltan
Iradierea Reformei transilvane în Ţara Românească preponderent ortodoxă în lumina izvoarelor interne şi externe din secolele al XVI‑lea și al XVII‑lea

Tamás Szőcs
Curente religioase reflectate în cărțile germane de cântări bisericești din Transilvania între secolele al XVI‑lea și al XVIII‑lea

Robert Born
Coexistența etniilor și a confesiunilor din Transilvania, reprezentată în cărțile de costume și în vedutele urbane din secolul al XVII‑lea până în secolul al XIX‑lea

Andreas Müller
Construcția celuilalt. Despre imaginea ortodoxiei românești în Transilvania, la Johannes Honterus (1542/1547) și Johannes Tröster (1666)

Mihaela Grancea
Călătorii străini despre relațiile interetnice şi interconfesionale din Transilvania, Banat,
Ţara Românească şi Moldova (1683–1789)

Gábor Kármán
„Puzderia de religii” în Transilvania în relatarea de călătorie a studentului luteran Conrad Jacob Hiltebrandt

Harald Roth
Percepția tradițiilor romano‑catolice în orașele luterane ale Transilvaniei între secolele al XVI‑lea și al XVIII‑lea

Greta‑Monica Miron
Iezuiții despre uniți şi despre sine. Construcția unui discurs identitar în literatura iezuită
din Transilvania secolului al XVIII‑lea

Stefan Sienerth
Urme pietiste în literatura germană din Transilvania

Irmgard Sedler
Între luteranism și anabaptism. Mărturii ale credinței la transmigranții austrieci în Transilvania secolului al XVIII‑lea

Márta Fata
Diversitatea religioasă din perspectiva Curții vieneze. Criteriile de observație și de
evaluare folosite de Iosif al II‑lea în timpul călătoriei sale în Transilvania din anul 1773

Ulrich Andreas Wien
Despre formarea spațiului confesional în Transilvania secolelor al XVI‑lea și al XVII‑lea. Percepția sașilor luterani asupra reformaților

Indice de persoane

Indice de locuri

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 27