TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70
Pret: 
75,00 lei (-15,01%)
63,75 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
302
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-702-3

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste. Pentru a‑şi legitima acţiunile şi pentru a controla populaţia, partidul a lucrat permanent pentru impunerea viziunii sale, aparatul de propagandă funcţionând intens atât în perioada în care Gheorghe Gheorghiu‑Dej s-a aflat la conducerea ţării, cât şi în perioada în care puterea a fost preluată de către succesorul său, Nicolae Ceauşescu. Românii au fost expuşi la mesajele propagandistice ale partidului pe tot parcursul perioadei comuniste, iar Televiziunea Română a fost folosită frecvent de regimul comunist ca instrument principal de alterare a percepţiei publice asupra tuturor aspectelor relevante pentru societatea românească. Televiziunea a fost utilizată de Partidul Comunist Român pentru a‑şi conferi legitimitate, pentru a manipula populaţia, pentru a transmite doar acele valori şi atitudini agreate de regim, pentru a promova conducerea partidului şi pe oamenii care au susţinut idealurile comuniste şi, nu în ultimul rând, pentru a modifica semnificaţia unor momente din istoria României, în favoarea istoriei partidului. Programele sale au urmat permanent tendinţele de evoluţie a politicii interne şi externe a statului, reflectând atitudinea partidului faţă de evenimentele prezentate. Lucrarea de faţă propune o analiză a modului în care au evoluat diversele emisiuni ale Televiziunii Române în perioada cuprinsă între anii 1971 şi 1980 şi a tematicii abordate de către realizatorii lor, precum şi a evoluţiei importurilor de programe din străinătate, urmărind tipologia şi sursele acestora.

(din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

THE NORTHERN NECROPOLIS OF APULUM. “AMBULANCE STATION” 1981–1985

CUPRINS

FOREWORD 7

ARGUMENT 9

I. FUNERARY RITES AND RITUALS IN THE ROMAN WORLD 11

II. APULUM. GEOGRAPHICAL SETTING 17

III. EARLY BEGINNINGS OF URBAN LIFE AT APULUM 19

IV. HISTORY OF RESEARCH IN THE NORTHERN CEMETERY 27

IV.1. The 1981–1985 excavation results (authors: George Bounegru, Gheorghe Anghel, Ioan Alexandru Aldea, Cloșca L. Băluță, Radu Ciobanu, Horia Ciugudean, Vasile Moga, Alexandru Popa, Ioan Șerban) 28

IV.2. Recent research in the northern cemetery 30

V. FUNERARY RITES 33

V.1. Cremation graves 34

+ info
THE BROOCH WORKSHOPS FROM DACIA AND THE OTHER DANUBIAN PROVINCES OF THE ROMAN EMPIRE (1ST C. BC – 3RD C. AD)

Contents

PREFACE

FOREWORD

I. HISTORY OF RESEARCH

II. THE BROOCH WORKSHOPS OF ROMAN DACIA
1. Napoca (Cluj-Napoca)
2. Porolissum (Moigrad)
3. Arcobadara (Ilișua)
4. The brooch workshop of Dacia Porolissensis
5. Apulum (Alba Iulia)
6. Micia (Vețel)
7. Dierna (Orşova)

III. THE BROOCH WORKSHOPS OF THE DANUBIAN PROVINCES
THE WORKSHOPS OF MOESIA
1. Diana (Karataš)
2. Durostorum (Silistra/Ostrov)
3. Novae (Svištov)

+ info
STRUCTURI RETORICE ȘI OMILETICE REFLECTATE ÎN UNELE SCRIERI ALE NOULUI TESTAMENT

Cuprins

PREFAŢĂ

ARGUMENT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ELEMENTE DE RETORICĂ ÎN LIMBAJUL APOSTOLIC

CAPITOLUL II. SCHIMBAREA LA FAŢĂ ÎN EVANGHELIA DUPĂ SFÂNTUL LUCA – O STRUCTURĂ OMILETICĂ?
2.1 Textul în versiunea greacă, în câteva traduceri moderne și traducerea noastră
2.2 O interpretare teologică a episodului
2.3 Analiza episodului din prisma trăsăturilor specifice omiliei
2.4 Are acest episod lucanic o structură omiletică?

+ info
SECURITATEA SI EXILUL INTELECTUALILOR ROMANI IN ITALIA

"După fuga politică antiantonesciană, plecările din perioada regi mului comunist au relevat diferite nuanţe ale exilului românesc prefi gurat în spaţiul italian şi transpus în tot atâtea stări, trăiri, intensităţi, durate, convingeri, atitudini, geografii, prietenii, profesii, sentimente, identităţi. Tocmai de aceea, realităţile politice, circumstanţele, moti vaţiile sau experienţele sunt cele care au conturat imaginea feluritelor feţe ale exilului postbelic."( din Premisă)

CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI

PREMISĂ

PREMESSA

+ info