„Ideea unei lucrări de vastă topografie arhitecturală, extinsă pe un segment temporal masiv, s-a născut din constatarea impasului ideatic în care se găsește arhitectura ecleziastică greco-catolică contemporană. Meditația asupra cauzelor care au condus la situația actuală a relevat câteva elemente importante și în contextul demarării acestui studiu. Una dintre primele constatări ale cercetătorului istoriei arhitecturale din ambianța acestei confesiuni transilvane este necesitatea studiului acestui domeniu începând cu nivelul de bază. În anul 2008, când a fost iniţiată această cercetare, istoriografia artistică română nu oferea alte lucrări axate pe această temă decât cele din perioada comunistă, cu anatemele specifice aruncate asupra greco-catolicismului. Dacă istoriografia românească a recuperat enorm în ultimul deceniu, în ceea ce priveşte studiul Bisericii Greco‑Catolice din Transilvania – începând cu aspectele organizării instituționale și până la elementele istorico‑identitare – evoluția nu a fost similară sub aspectul cunoașterii și al recuperării creației artistice aferente, din perspectiva acestui comanditar unic: Biserica Română Unită.1 Singurele informații îmbucurătoare vin dinspre comunitatea istoricilor de artă străini interesaţi de studiul acestui subiect şi care tratau caracterul european al greco‑catolicismului, ieşind din cadrele naţionale, cu toate posibilităţile comparative furnizate de acest aspect.” - fragment din Introducere
PROGRAMUL ARHITECTURAL AL BISERICII ROMÂNE UNITE CU ROMA EPISCOPIA DE GHERLA ȘI CLUJ-GHERLA (1853–1947). TENDINȚE STILISTICE ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
CUPRINS
I. Motivaţie. Repere geografice
II. Vestigii medievale descoperite la Cristur-Crișeni (com. Crișeni, jud. Sălaj). Cercetări arheologice preventive efectuate în zona de protecţie a bisericii reformate din localitate
III. O așezare medievală identificată în aproperea cetăţii Aranyos și a ruinelor bisericii (mănăstire benedictină?) de la Cheud (com. Năpradea, jud. Sălaj). Cercetările arheologice preventive de la Cheud Sub Hij
IV. Ceramica medievală caolinică. Câteva descoperiri din Sălaj
Cuprins
PREFAȚĂ
CUVÂNT ÎNAINTE
INTRODUCERE
I. VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1861–1948
1. Înfiinţarea Asociaţiunii. Condiţii şi evoluţie
2. Colaborarea Asociaţiunii cu instituţiile României după anul 1918
II. APRECIERI ISTORIOGRAFICE
1. Istoriografia generală privind Asociaţiunea
2. Istoriografia privind Despărţământul Alba Iulia al Astrei
CUPRINS
Toader NICOARĂ Cuvant inainte / 7
Andrei CUŞCO „Scenariile alternative” ale identităţii basarabene la inceputul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, romanitate incertă şi construcţie naţională intr-o provincie de frontieră / 9
Cristina GHERASIM
Nobilimea basarabeană in anii Primului Război Mondial (1914–1916) / 28
Andrei EMILCIUC