OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)
Autori: 
Pret: 
70,00 lei (-15,01%)
59,49 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
380
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-668-2

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”. În ciuda caracterului vag, descrierea stabileşte o relaţie directă între realitatea cotidiană comunistă şi poveştile pe care filmele de actualitate se presupune că trebuie să le prezinte. O intervenţie oficială din 1976, prezentă într‑un program de măsuri privind aplicarea hotărârilor privind munca ideologică stabilită în cadrul Congresului al XI‑lea al Partidului şi de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, aduce clarificări suplimentare prin conturarea ideii că filmul de actualitate trebuie să evidenţieze „rolul conducător al partidului în construirea socialismului, figura omului nou, a comunismului, participarea maselor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, la conducerea societăţii, procesul de educare a oamenilor muncii în spiritul normelor eticii echităţii socialiste”. Acest gen cinematografic are obligativitatea de a atrage cât mai mulţi spectatori la nivel autohton şi trebuie să pătrundă pe plan mondial, pentru a promova nivelul socioeconomic al României. Cristian Tudor Popescu remarcă faptul că filmul de actualitate are sarcina de a propaga ideologia naţional-comunistă românească şi, prin urmare, trebuie să rămână subordonat scopului propagandistic. Ideea că filmul de actualitate nu are altă calitate decât aceea de a deservi scopuri ideologice este împărtăşită de majoritatea cercetătorilor care au inclus în lucrările lor şi o discuţie despre această linie tematică; printre ei se numără: antenumitul C.T. Popescu, Călin Căliman şi alţii despre care vom discuta mai în detaliu, pe parcurs.

(din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ADVANCES IN ANCIENT BLACK SEA STUDIES: HISTORIOGRAPHY, ARCHAEOLOGY AND RELIGION

I . STUDYING THE BLACK SEA: BETWEEN COLONIZATION AND IDENTITY
Thibaut Castelli Entrer et sortir du Pont-Euxin durant l’Antiquité (VIIe s. av. J.-C. – premier quart du IVe s. ap. J.-C.)
Madalina Dana Regards grecs sur le Pont-Euxin: réflexes changeants d’un espace «colonial»
David Braund Clashing Traditions Beyond the Clashing Rocks: (Un)Ethical Tales of Milesians, Scythians and Others in Archaic and Later Colonialism
Valery P. Yaylenko Diodorus’ Evidence on the Bosporan Archaeanactidae and New Data about the Aeolians on Taman

+ info
ADALBERT CSERNI AND HIS CONTEMPORARIES. THE PIONEERS OF ARCHAEOLOGY IN ALBA IULIA AND BEYOND

Contents

Foreword 9

Introduction 11

Program of the international conference 17

THE LIFE AND WORK OF ADALBERT CSERNI

Csaba Szabó Reconstructing Béla Cserni’s biography 23

Viorica Rusu-Bolindeț Adalbert Cserni’s contribution at the discovery of Governor’s Palace from Apulum – old and new perspectives 35

Radu Ota Adalbert Cserni and the Roman provincial art. Case studies from Apulum 53

+ info
ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN

    Strămutarea germanilor din România a reprezentat un eveniment istoric esenţial din întreaga istorie a germanităţii din spaţiul românesc, cu precădere a Basarabiei, Bucovinei şi a Dobrogei. Acest fenomen a fost determinat de ample schimbări intervenite pe scena politică europeană, în special, în politica celui de Al Treilea Reich odată cu semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939).

+ info