OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)
Autori: 
Pret: 
70,00 lei (-15,01%)
59,49 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
380
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-668-2

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”. În ciuda caracterului vag, descrierea stabileşte o relaţie directă între realitatea cotidiană comunistă şi poveştile pe care filmele de actualitate se presupune că trebuie să le prezinte. O intervenţie oficială din 1976, prezentă într‑un program de măsuri privind aplicarea hotărârilor privind munca ideologică stabilită în cadrul Congresului al XI‑lea al Partidului şi de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, aduce clarificări suplimentare prin conturarea ideii că filmul de actualitate trebuie să evidenţieze „rolul conducător al partidului în construirea socialismului, figura omului nou, a comunismului, participarea maselor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, la conducerea societăţii, procesul de educare a oamenilor muncii în spiritul normelor eticii echităţii socialiste”. Acest gen cinematografic are obligativitatea de a atrage cât mai mulţi spectatori la nivel autohton şi trebuie să pătrundă pe plan mondial, pentru a promova nivelul socioeconomic al României. Cristian Tudor Popescu remarcă faptul că filmul de actualitate are sarcina de a propaga ideologia naţional-comunistă românească şi, prin urmare, trebuie să rămână subordonat scopului propagandistic. Ideea că filmul de actualitate nu are altă calitate decât aceea de a deservi scopuri ideologice este împărtăşită de majoritatea cercetătorilor care au inclus în lucrările lor şi o discuţie despre această linie tematică; printre ei se numără: antenumitul C.T. Popescu, Călin Căliman şi alţii despre care vom discuta mai în detaliu, pe parcurs.

(din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ARTA DIN ROMÂNIA DIN PREISTORIE ÎN CONTEMPORANEITATE VOL. I, II

    Autorii celor două volume ale acestei sinteze academice prima, după o jumătate de veac se prezintă înaintea cititorilor cu rodul cercetărilor a două generații, cu speranța că paginile noastre vor așeza mai convingător acest domeniu de artă alături de cel literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al „românității estetice”. (Acad. RĂZVAN THEODORESCU)

+ info
ARCHAEOLOGICAL EXPLORATIONS OF MAGIC AND WITCHCRAFT IN IRON AGE TRANSYLVANIA

CONTENTS

FOREWORD
Acknowledgements

1. INTRODUCTION
1.1. Archaeology of magic and witchcraft
1.2. Magic and witchcraft, sorcerers and witches: short terminological observations
1.3. The geographic, cultural and chronological framework

2. SORCERERS AND WITCHES
2.1. Deceneus (Dekinais): “a man wizard (andra góeta) who wandered through Egypt” [Strabo VII. 3. 11 (C. 303)]
2.2. The witch from Remetea Mare
2.3. A female shaman of the Scythian age from Transylvania

+ info
ANUL TIGRULUI DE HÂRTIE DINAMICA RUPTURII SOVIETO-CHINEZE (1964)

       „În cronologia disputelor sovieto-chineze, anul 1964 se va dovedi a fi unul definitoriu, ambele părţi fiind acum pe deplin convinse de caracterul ireversibil al rupturii. Astfel, pe de o parte asistăm la o creştere în intensitate a divergenţelor ideologice dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), iar pe de altă parte suntem martorii eşecului convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti, menită a discuta tocmai aceste diferende.

+ info
ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30

CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918

CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE

+ info