OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)
Autori: 
Pret: 
70,00 lei (-15,01%)
59,49 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
380
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-668-2

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”. În ciuda caracterului vag, descrierea stabileşte o relaţie directă între realitatea cotidiană comunistă şi poveştile pe care filmele de actualitate se presupune că trebuie să le prezinte. O intervenţie oficială din 1976, prezentă într‑un program de măsuri privind aplicarea hotărârilor privind munca ideologică stabilită în cadrul Congresului al XI‑lea al Partidului şi de Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, aduce clarificări suplimentare prin conturarea ideii că filmul de actualitate trebuie să evidenţieze „rolul conducător al partidului în construirea socialismului, figura omului nou, a comunismului, participarea maselor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului, la conducerea societăţii, procesul de educare a oamenilor muncii în spiritul normelor eticii echităţii socialiste”. Acest gen cinematografic are obligativitatea de a atrage cât mai mulţi spectatori la nivel autohton şi trebuie să pătrundă pe plan mondial, pentru a promova nivelul socioeconomic al României. Cristian Tudor Popescu remarcă faptul că filmul de actualitate are sarcina de a propaga ideologia naţional-comunistă românească şi, prin urmare, trebuie să rămână subordonat scopului propagandistic. Ideea că filmul de actualitate nu are altă calitate decât aceea de a deservi scopuri ideologice este împărtăşită de majoritatea cercetătorilor care au inclus în lucrările lor şi o discuţie despre această linie tematică; printre ei se numără: antenumitul C.T. Popescu, Călin Căliman şi alţii despre care vom discuta mai în detaliu, pe parcurs.

(din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

BIBLIOGRAPHIA CLASSICA ORAE SEPTENTRIONALIS PONTI EUXINI VOL. I. EPIGRAPHICA, NUMISMATICA, ONOMASTICA & PROSOPOGRAPHICA

INHALT

Einleitung
1. Begründung
2. Zur Forschungsgeschichte
3. Zum Aufbau des Bandes
4. Danksagung

Abkürzungen
I. Ἀχιλλέως Νῆσος
A. Epigraphica
B. Numismatica

II. Tyras & Nikonion cum orae Ponti Euxini a Danubio usque ad Portum Istrianorum
A. Epigraphica
B. Numismatica
C. Pondera
D. Onomastica & prosopographica

III. Borysthenes & Olbia cum territorio
A. Epigraphica
B. Numismatica
C. Pondera
D. Onomastica & prosopographica

+ info
BIBLIOGRAPHIA CLASSICA ORAE SEPTENTRIONALIS PONTI EUXINI VOL. III

Inhalt

Vorwort

Abkürzungserklärung

TEIL. 1. EINLEITENDE KAPITEL ZUM BIBLIOGRAPHISCHEN KATALOG

Victor Cojocaru, Ligia Ruscu Ars, res sacrae & mythologica im nördlichen Schwarzmeerraum. Ein Beitrag zur Forschungsgeschichte

Lavinia Grumeza Iranica: A Survey of Some Main Topics on ars, res sacrae & mythologica

Annamária-Izabella Pázsint Cult Associations on the Northern Shore of the Black Sea

Lucian Munteanu Ars, res sacrae & mythologica on the Coins of the Bosporan Kingdom. A General Survey

+ info
BIBLIOGRAPHIA CLASSICA ORAE SEPTENTRIONALIS PONTI EUXINI VOL. II

Cuprins

Introducere
1. Justificare
2. Cu privire la istoricul cercetării
3. Cu privire la structura volumului
4.
Abrevieri de recunoaștere

I. Ἀχιλλέως Νῆσος
A.1. Rapoarte și note arheologice
A.2. Analize, metode, întrebări
A.3. Varia archaeologica
B.1. Ceramica fină
B.2. Amfore
C.1. Piese de îmbrăcăminte tradițională și îmbrăcăminte
C.2. Afaceri militare, arme / echipamente militare
C.3. Instrumente și echipamente
C.4. Alte descoperiri

+ info
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE

     Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă.

+ info