O istorie a Banatului. Compendiu

Coordonatori: Ioan Bolovan, Rudolf Gräf

Cuvânt de prețuire: Acad. Ioan-Aurel Pop

Prefață: Acad. Dan Dubină
Volum editat împreună cu Academia Română - Centrul de Studii Transilvane

 

 

Istoria Banatului reflectă viața oamenilor care au trăit în locurile numite, de la un timp, Banat, adică între Dunăre la sud, Mureș la nord, Tisa la vest și o verigă a lanțului Carpaților la est. Este vorba despre oameni ca toți oamenii, buni și răi, care au lăsat urme notabile, păstrate până azi, pe care un mănunchi de istorici – coordonați de profesorii Ioan Bolovan și Rudolf Gräf – au încercat să le descifreze, să le explice, să le dea sens. Simbolul acestui compendiu nu este o istorie înfrumusețată, ci una realistă, ca viața, iar autorii au găsit tonul potrivit în a reface tablouri de demult, în acord cu toți locuitorii și cu toate comunitățile trăitoare între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, cu personalități și mase, deopotrivă, de români, germani, unguri, sârbi, evrei, bulgari, cehi, slovaci, romi și alții, în esență însă, cu toții, bănățeni de toate felurile și din toate timpurile. Este o încercare temerară, dar una reușită, făcută cu mintea și sufletul, după toate regulile recunoscute ale „meseriei de istoric”. (ACAD. IOAN-AUREL POP)

 

Filiala din Timișoara a Academiei Române, prin Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, și-a dorit mai demult să realizeze o monografie cuprinzătoare, un Tratat al Istoriei Banatului. Din varii motive, deși au existat anumite tentative și au fost publicate volume și studii selective, care au acoperit diverse perioade din istoria Banatului, acest deziderat încă nu s-a îndeplinit în forma și ținuta dorită. Compendiul care vede acum lumina tiparului sub egida Centrului de Studii Transilvane și a Editurii Școala Ardeleană din Cluj-Napoca este însă un prim pas concret către realizarea acestui proiect identitar și editorial de anvergură. (ACAD. DAN DUBINĂ)

 

Lucrarea O istorie a Banatului. Compendiu se vrea o nouă carte de vizită a provinciei, scrisă de istorici aparținând unor generații, dar și unor școli istorice diferite, pasionați și preocupați de multiplele fațete ale trecutului acesteia. Aceste meleaguri, aflate la întretăierea drumurilor ce legau centrul de răsăritul continentului, au trezit atenția cronicarilor încă din vremea în care provincia s-a identificat cu numele de Banat, devenind o Europă în miniatură, astfel că, de-a lungul ultimelor trei secole, istorici, deopotrivă, bănățeni (români, germani, maghiari, sârbi, evrei), ardeleni, români din Vechiul Regat sau cercetători străini i-au dedicat studii consistente. Pe de o parte, paginile acestui compendiu prezintă rezultatele studierii acestor opere, precum și a fondurilor de arhivă. Pe de altă parte, ne dorim să constituie un punct de pornire pentru viitoarele istorii încă nescrise, speranța noastră legându-se de infinitele enigme oferite de această provincie – o bază consistentă pentru viitoarele generații de specialiști capabile să ducă mai departe povestea atipică a acestei regiuni istorice, o poveste captivantă pentru cititorii curioși și atrași de Banat. (PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN, PROF. UNIV. DR. RUDOLF GRÄF)

 

Lista alfabetică a autorilor:

Cercetător științific Gr. II, Dr. Adrian ARDEȚ, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Prof. univ. Dr. Ioan BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Române, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia Română, Filiala Cluj-Napoca

Conf. univ. Dr. Ioan DAVID, Academia Română, Filiala Timișoara, Biblioteca Filialei

Prof. univ. Dr. Florin DRAȘOVEAN, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Prof. univ. Dr. Rudolf GRÄF, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu

Dr. Sandra HIRSCH, asistent de cercetare la Universitatea de Vest din Timișoara

Cercetător științific Gr. III, Dr. Alexandru KÓSA, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Conf. univ. Dr. Adrian MAGINA, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Dr. Livia MAGINA, Muzeul Banatului Montan, Reșița

Prof. univ. Dr. Miodrag MILIN, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Tatiana OSTROVEANU, profesor, Liceul Teoretic Special „Iris” Timișoara

Prof. univ. Dr. Corneliu PĂDUREAN, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

Conf. univ. Dr. Vasile RĂMNEANȚU, Universitatea de Vest din Timișoara

Dr. Doru SINACI, subprefect al județului Arad

Dr. Daniela TĂNASE, Muzeul Național al Banatului, Timișoara

Prof. univ. Dr. Petru URDEA, Universitatea de Vest din Timișoara

 

Cuprins

 

Cuvânt de prețuire (Acad. Ioan-Aurel Pop)

Prefață (Acad. Dan Dubină)

Cuvânt-înainte (Ioan Bolovan, Rudolf Gräf)

 

SECȚIUNEA I. CADRUL NATURAL (Petru Urdea)

 

SECȚIUNEA II. BANATUL ÎN ANTICHITATE (până la circa 400 d.Hr.)

II.1. Banatul până la daci (Florin Drașovean)

II.1.1. Banatul în Epoca pietrei cioplite

II.1.1.1. Paleoliticul (cca 700000–3000 î.Hr.)

II.1.1.2. Mezoliticul / epipaleoliticul (cca 13000–6000 î.Hr.)

II.1.2. Banatul în Epoca pietrei șlefuite (neoliticul și eneoliticul)

II.1.2.1. Banatul în neolitic

II.1.2.2. Banatul în eneolitic (cca 4700–2600 î.Hr.)

II.1.3. Banatul în Epoca bronzului (cca 2600–200 î.Hr.)

II.1.4. Banatul în prima vârstă a Epocii fierului (cca 1200–secolul IV î.Hr.)

II.2. Dacii din Banat (Adrian Ardeț)

II.2.1. Istoria geto-dacilor

II.2.1.1. Principalele grupuri indo-europene. Tracii și ilirii

II.2.1.2. Herodot și descrierea geto-dacilor

II.2.1.3. Credințele. Așezările. Viața

II.2.1.4. A doua vârstă a fierului (La Tène) în Banat

II.2.1.4.1. Episodul celtic

II.2.1.4.2. Ptolemeu și descrierea triburilor și așezărilor dacice

II.2.1.4.3. Dacii din Banat și Alexandru Macedon

II.2.2. Organizarea statului sub conducerea regelui Burebista

II.2.2.1. Relații economice și influențe religioase între geto-daci, celți, traci și iliri

II.2.2.2. Dunărea, o graniță naturală?

II.2.2.3. Burebista – primul rege unificator al geto-dacilor

II.2.2.4. Cetățile dacice de la Dunăre și așezările de la câmpie

II.2.3. Primele războaie daco-romane din timpul lui Domițian

II.2.3.1. Conflictele dintre daci și romani din secolul I d.Hr.

II.2.3.2. Regele erou Decebal

II.3. Romanii în Banat (Adrian Ardeț)

II.3.1. Banatul antic de la pacea din 89 d.Hr. și până la cucerirea romană

II.3.2. Decebal, client al Romei

II.3.3. Pregătirile împăratului Traian pentru marele război cu dacii

II.3.4. Banatul roman între 102–109 d.Hr.

II.3.5. Organizarea Banatului după 102 d.Hr.

II.3.6. Organizarea noii provincii. Romanizarea Daciei

II.3.7. Economia romană și viața cotidiană în Banatul antic

II.3.8. Viața cotidiană în Banatul antic

II.3.9. Credințele religioase, viața spirituală în așezările romane din Banat

II.3.10. Părăsirea Daciei de către administrația romană

II.3.11. Organizarea limesului de nord al Dunării din Banat

II.3.12. Viața în Dacia după părăsirea provinciei

II.3.13. Etnogeneza românilor

 

SECȚIUNEA III. EPOCA TIMPURIE A MIGRAȚIILOR (SECOLELE V–VI) (Daniela Tănase)

III.1. Perioada de început a epocii migrațiilor (sfârșitul secolului IV – începutul secolului V)

III.1.1. Pătrunderea unor populații de origine răsăriteană – fugari din calea hunilor

III.1.2. Așezări

III.1.3. Necropole

III.2. Prima jumătate a secolului al V-lea

III.2.1. Ambasada lui Priscus la curtea lui Attila

III.2.2. Problema așezărilor

III.2.3. Descoperiri funerare

III.3. A doua jumătate a secolului al V-lea – a doua treime a secolului al VI-lea

III.3.1. Întărirea limesului dunărean în vremea lui Iustinian I (527–565)

III.3.2. Politica lui Iustinian I față de barbari

III.3.3. Căderea Regatului Gepid

III.3.4. Izvoarele arheologice

 

SECȚIUNEA IV. PERIOADA DE CRISTALIZARE A SOCIETĂȚII MEDIEVALE (SECOLELE VI–X) (Daniela Tănase)

IV.1. Ultima treime a secolului VI – începutul secolului IX

IV.1.1. Kaganatul avar în secolele VI–VII (567– 680)

IV.1.1.1. Descoperiri arheologice

IV.1.2. Perioada târzie a kaganatului avar (680–803)

IV.1.2.1. „Secolul grifonilor”. Descoperiri arheologice

IV.1.2.2. Cucerirea kaganatului avar

IV.1.2.3. Tezaurul de la Sânnicolau Mare

IV.2. Secolele IX–X

IV.2.1. Dominația statului bulgar la Dunărea Mijlocie (secolul IX – prima treime a secolului X)

IV.2.2. Pătrunderea ungurilor în zona Dunării Mijlocii

IV.2.3. Structuri de putere locale

IV.2.4. Descoperiri arheologice

IV.2.4.1. Așezări fortificate

IV.2.4.2. Așezări deschise

IV.2.4.3. Necropole

 

SECȚIUNEA V. BANATUL MEDIEVAL (1000–1715) (Adrian Magina, Livia Magina)

V.1. Banatul în Regatul Ungar. Evoluția politică și istorică

V.2. Structurile administrative

V.3. Sistemul defensiv bănățean

V.4. Habitat și populație

V.5. Societatea

V.6. Rețele urbane, comerț și economie

V.7. Impactul modelelor culturale și de civilizație: biserica și cultura

V.8. Banatul în lumea otomană (1552–1716)

 

SECȚIUNEA VI. BANATUL MODERN (1716–1918) (Rudolf Gräf, Sandra Hirsch)

VI.1. Banatul imperial (1716–1778)

VI.1.1. Cucerirea Banatului de către Casa de Austria

VI.1.2. Instaurarea și evoluția sistemului administrativ

VI.1.3. Populația Banatului imperial. Politica de colonizare

VI.1.4. Economia Banatului

VI.1.5. Educație, religie și artă. Reconstrucția materială și spirituală a Banatului

V.1.6. Viața cotidiană, cultură și loisir

VI.2. Banatul în secolul al XIX-lea

VI.2.1. Reorganizarea administrativă

VI.2.2. Populația

VI.2.3. Migrația în secolele XVIII și XIX

VI.2.4. Granița Militară

VI.2.5. Mișcările naționale

VI.2.6. Revoluția (revoluțiile) de la 1848/49 în Banat

VI.2.6.1. Revoluția română

VI.2.6.2. Trezirea politică a germanilor bănățeni

VI.2.7. Voivodina sârbească și Banatul Timișoarei

VI.2.8. Banatul de la desființarea Voivodinei sârbești și a Banatului timișan până la prăbușirea Monarhiei Habsburgice (1860–1918)

VI.2.9. Mișcarea muncitorească

VI.2.10. Educația

 

SECȚIUNEA VII. BANATUL CONTEMPORAN

VII.I. Perioada interbelică. Al Doilea Război Mondial și instaurarea comunismului (Vasile Rămneanțu)

VII.1.1. Banatul la sfârșitul Primului Război Mondial

VII.1.2. Banatul la Conferința de Pace de la Paris

VII.1.3. Organizarea administrativ-teritorială a Banatului între anii 1919 și 1944

VII.1.4. Structura etnică a Banatului. Minoritățile naționale

VII.1.5. Viața politică în Banat în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

VII.1.6. Evoluția economico-socială a Banatului în perioada 1919–1944

VII.1.7. Cultura în Banat (1919–1944)

VII.1.8. Știința bănățeană în perioada 1919–1944

VII.1.9. Învățământul în Banat (1919–1944)

VII.1.10. Aspecte ale vieții cotidiene și ale mentalităților în Banatul interbelic

VII.1.11. Banatul în perioada 1944–1947

VII.1.11.1. Situația șvabilor bănățeni în perioada 1944–1946

VII.1.11.2. Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946

VII.1.11.3. Începutul sfârșitului. Anul 1947

VII.2. Perioada postbelică. Revoluția din Decembrie 1989. Momentul Timișoara (Miodrag Milin)

VII.2.1. Rezistența anticomunistă din Munții Banatului

VII.2.2. Bărăganul bănățenilor

VII.2.3. Vibrația alternativă în perioada comunistă

VII.2.4. Evenimentele din 1956 de la Timișoara

VII.2.5. Rockerii timișoreni, în prima linie la Revoluție

VII.2.6. Timișoara la Revoluție

VII.2.7. Timișoara în hățișurile tranziției. Concluzii

 

SECȚIUNEA VIII. PERSONALITĂȚI EMBLEMATICE ALE BANATULUI

Vincențiu Babeș (Doru Sinaci)

Béla Bartók (Corneliu Pădurean)

Ana Blandiana (Ioan David)

Sever Bocu (Vasile Rămneanțu)

Damaschin Toma Bojincă (Ioan David)

Patriarhul Elie Miron Cristea (Doru Sinaci)

Constantin Daicoviciu (Adrian Ardeț)

Traian Doda (Doru Sinaci)

Adam Müller Guttenbrunn (Rudolf Gräf)

Stefan Walter Hell (Corneliu Pădurean)

Ioan Holender (Ioan David)

Ștefan Jäger (Corneliu Pădurean)

Paul Kinizsi (Livia Magina, Adrian Magina)

Romul Victor Ladea (Ioan David)

Nikolaus Lenau (Ioan David)

Constantin Diaconovici Loga (Doru Sinaci)

Felix-Bódog-Srećko Milleker (Florin Drașovean)

Alexandru Mocioni (Doru Sinaci)

Herta Müller (Ioan David)

Eftimie Murgu (Doru Sinaci)

Dositej Obradović (Doru Sinaci)

Zsigmond Ormós (Corneliu Pădurean)

Augustin Pacha (Rudolf Gräf)

Formația Phoenix (Ioan David)

Dimitrie Țichindeal (Corneliu Pădurean)

Traian Vuia (Corneliu Pădurean)

Johnny Weissmüller (Corneliu Pădurean)

 

SECȚIUNEA IX. REPERE CRONOLOGICE. O ISTORIE A BANATULUI ÎN DATE (Alexandru Kósa, Tatiana Ostroveanu)