NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST

NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST
Autori: 
Pret: 
35,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
434
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-003-1

„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție. În lucrarea de față, autorul reușește toate acestea și, în plus, ne prezintă cauze și specificități ale naționalismului românesc în primul deceniu postcomunist, explicând totodată fapte, întâmplări, evoluții, care au dăunat eforturilor de modernizare din perioada de tranziție și prestigiului României peste hotare. Cartea se înscrie în aria investigațiilor complexe și ne propune constatări și interpretări care o susțin și semnalează o orientare judicios aleasă de autor, preferința sa pentru o problematică dificilă, pe care o abordează cu curaj și dragoste de adevăr, oferind răspunsuri utile întrebărilor ridicate de construirea vieții noastre de astăzi.” (din Prefață)

CUPRINS

PREFAȚĂ

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. NAŢIONALISMUL: CONCEPTE ŞI INTERPRETĂRI

CAPITOLUL 2. NAŢIONALISMUL REGIMULUI CEAUŞESCU – UN PRECURSOR AL NAŢIONALISMULUI POSTCOMUNIST
2.1. Forme de naţionalism ale regimului Ceauşescu
2.2. Istorie şi mituri naţionaliste în timpul regimului Ceauşescu
2.3. Ceauşescu şi naţionalismul în armată
2.4. Cultură şi naţionalism în timpul regimului Ceauşescu
2.5. Regimul Ceauşescu şi minorităţile
2.6. Naţionalismul ceauşist şi urmările sale

CAPITOLUL 3. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ POSTCOMUNISTĂ ŞI MODELELE NAŢIONALISMULUI
3.1. Naţionalism şi naţionalişti
3.2. Românii despre ei înşişi – naţionalism etnic şi patriotism local
3.3. Politicienii şi „interesul naţional”
3.4. Naţionalismul şi economia

CAPITOLUL 4. DOUĂ SUBIECTE SENSIBILE: BASARABIA ŞI TRANSILVANIA
4.1. Problema Basarabiei
4.2. Chestiunea Transilvaniei

CAPITOLUL 5. MAJORITARI ŞI MINORITARI – „PROBLEMA MAGHIARĂ” ŞI PROBLEMA RROMĂ”
5.1. Comunitatea maghiară
5.2. „Problema rromă”

CAPITOLUL 6. INTELECTUALI – CULTURĂ – NAŢIONALISM
6.1. Intelectualii şi naţionalismul
6.2. Spaţiul cultural şi naţionalismul
6.3. Ortodoxie–cultură–naţionalism
6.4. „Naţionalism bun” şi „naţionalism rău”
6.5. Multiculturalism şi naţionalism

CAPITOLUL 7. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – ÎNTRE „BISERICĂ NAŢIONALĂ” ŞI BISERICĂ NAŢIONALISTĂ
7.1. Biserica Ortodoxă Română şi spaţiul social‑politic
7.2. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu alte biserici sau culte
7.3. Biserica Ortodoxă Română – „Biserică naţională”
7.4. Naţionalismul ortodox şi societatea românească postcomunistă

CAPITOLUL 8. NEOLEGIONARISMUL
8.1. Un model naţionalist în practică – neolegionarismul
8.2. Încercări de reabilitare a legionarilor

CAPITOLUL 9. EUROPENITATE ŞI NAŢIONALISM ÎN ROMÂNIA ANILOR ’90 287
9.1. Percepţia românilor despre Occident
9.2. Pro sau contra Occident – România ca victimă pentru străini
9.3. Religie şi (anti)integrare europeană
9.4. Europenitatea românilor şi ideea integrării europene
9.5. Relaţiile României cu Uniunea Europeană în anii ’90 – unele consideraţii

CAPITOLUL 10. „PROBLEMA EVREIASCĂ” REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
10.1. Evreii în România
10.2. Ideologia naţională şi „problema evreiască”
10.3. Negarea Holocaustului – formă de naţionalism după 1990
10.4. PRM şi Holocaustul
10.5. Evreii şi comunismul
10.6. Evreii în lume
10.7. Evreul în societate

CAPITOLUL 11. PERSONALITATEA MAREŞALULUI ANTONESCU REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
11.1. Personalităţi ale istoriei naţionale în revista „România Mare”
11.2. Ion Antonescu – din istorie în mitologie
11.3. Ion Antonescu – un model?
11.4. Mareşalul Ion Antonescu vs. Regele Mihai
11.5. Imaginea lui Ion Antonescu în societate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info