„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție. În lucrarea de față, autorul reușește toate acestea și, în plus, ne prezintă cauze și specificități ale naționalismului românesc în primul deceniu postcomunist, explicând totodată fapte, întâmplări, evoluții, care au dăunat eforturilor de modernizare din perioada de tranziție și prestigiului României peste hotare. Cartea se înscrie în aria investigațiilor complexe și ne propune constatări și interpretări care o susțin și semnalează o orientare judicios aleasă de autor, preferința sa pentru o problematică dificilă, pe care o abordează cu curaj și dragoste de adevăr, oferind răspunsuri utile întrebărilor ridicate de construirea vieții noastre de astăzi.” (din Prefață)
CUPRINS
PREFAȚĂ
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. NAŢIONALISMUL: CONCEPTE ŞI INTERPRETĂRI
CAPITOLUL 2. NAŢIONALISMUL REGIMULUI CEAUŞESCU – UN PRECURSOR AL NAŢIONALISMULUI POSTCOMUNIST
2.1. Forme de naţionalism ale regimului Ceauşescu
2.2. Istorie şi mituri naţionaliste în timpul regimului Ceauşescu
2.3. Ceauşescu şi naţionalismul în armată
2.4. Cultură şi naţionalism în timpul regimului Ceauşescu
2.5. Regimul Ceauşescu şi minorităţile
2.6. Naţionalismul ceauşist şi urmările sale
CAPITOLUL 3. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ POSTCOMUNISTĂ ŞI MODELELE NAŢIONALISMULUI
3.1. Naţionalism şi naţionalişti
3.2. Românii despre ei înşişi – naţionalism etnic şi patriotism local
3.3. Politicienii şi „interesul naţional”
3.4. Naţionalismul şi economia
CAPITOLUL 4. DOUĂ SUBIECTE SENSIBILE: BASARABIA ŞI TRANSILVANIA
4.1. Problema Basarabiei
4.2. Chestiunea Transilvaniei
CAPITOLUL 5. MAJORITARI ŞI MINORITARI – „PROBLEMA MAGHIARĂ” ŞI PROBLEMA RROMĂ”
5.1. Comunitatea maghiară
5.2. „Problema rromă”
CAPITOLUL 6. INTELECTUALI – CULTURĂ – NAŢIONALISM
6.1. Intelectualii şi naţionalismul
6.2. Spaţiul cultural şi naţionalismul
6.3. Ortodoxie–cultură–naţionalism
6.4. „Naţionalism bun” şi „naţionalism rău”
6.5. Multiculturalism şi naţionalism
CAPITOLUL 7. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – ÎNTRE „BISERICĂ NAŢIONALĂ” ŞI BISERICĂ NAŢIONALISTĂ
7.1. Biserica Ortodoxă Română şi spaţiul social‑politic
7.2. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu alte biserici sau culte
7.3. Biserica Ortodoxă Română – „Biserică naţională”
7.4. Naţionalismul ortodox şi societatea românească postcomunistă
CAPITOLUL 8. NEOLEGIONARISMUL
8.1. Un model naţionalist în practică – neolegionarismul
8.2. Încercări de reabilitare a legionarilor
CAPITOLUL 9. EUROPENITATE ŞI NAŢIONALISM ÎN ROMÂNIA ANILOR ’90 287
9.1. Percepţia românilor despre Occident
9.2. Pro sau contra Occident – România ca victimă pentru străini
9.3. Religie şi (anti)integrare europeană
9.4. Europenitatea românilor şi ideea integrării europene
9.5. Relaţiile României cu Uniunea Europeană în anii ’90 – unele consideraţii
CAPITOLUL 10. „PROBLEMA EVREIASCĂ” REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
10.1. Evreii în România
10.2. Ideologia naţională şi „problema evreiască”
10.3. Negarea Holocaustului – formă de naţionalism după 1990
10.4. PRM şi Holocaustul
10.5. Evreii şi comunismul
10.6. Evreii în lume
10.7. Evreul în societate
CAPITOLUL 11. PERSONALITATEA MAREŞALULUI ANTONESCU REFLECTATĂ ÎN PAGINILE REVISTEI „ROMÂNIA MARE” ÎN PERIOADA ANILOR 1990–2000
11.1. Personalităţi ale istoriei naţionale în revista „România Mare”
11.2. Ion Antonescu – din istorie în mitologie
11.3. Ion Antonescu – un model?
11.4. Mareşalul Ion Antonescu vs. Regele Mihai
11.5. Imaginea lui Ion Antonescu în societate
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
