„Ediţia în limba română a acestui volum apare la mai mult de trei ani după publicarea variantei originale. Sunt mulţumit, pe de o parte, că evoluţiile din 2017 şi până acum nu m‑au obligat să aduc modificări serioase cadrului conceptual al cărţii. În lumina celor mai recente evenimente, cred în continuare că Europa Centrală şi de Est rămâne o semi‑periferie nefericită şi doar aparent aşezată, suspendată între visul niciodată atins al integrării în Occident şi reculul democraţiei cauzat de o combinaţie de resentimente, subdezvoltare şi lipsă reciprocă de înţelegere cu nucleul continentului european. Pe de altă parte, am profitat de ediţia românească pentru a aduce la zi o serie de date economice şi demografice, pentru a corecta câteva erori factuale şi de tipar, dar şi pentru a adăuga unele evenimente şi citate noi. Trebuie să fac o precizare importantă: cartea nu analizează impactul pandemiei de coronavirus asupra Europei de Est. Deşi este clar că pandemia va avea un impact profund şi de durată asupra vieţii noastre cotidiene – şi în final asupra guvernării democratice şi bunăstării sociale a milioane de cetăţeni din întreaga regiune – este prea devreme pentru a evalua din punct de vedere istoric un eveniment în curs de desfăşurare.” (din „Prefaţă”)
Lungul drum spre Occident: o istorie postbelică a Europei de Est
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Cum toate personajele implicate au devenit nume sonore ale culturii române, este și acesta un motiv în plus de a ne apleca ceva mai mult asupra angrenajelor care au stat la baza cooptării și promovării în mediul universitar românesc, pentru a desluși mai bine cum de Constantin Noica nu a reușit să ocupe un post universitar, tocmai cel care în contextul a mai puțin de un deceniu se afirmase plenar în câmpul filosofiei românești prin abordări cu nuanțe de originalitate și un interes marcant pentru istoria acestui domeniu.
„Transilvanie tolerantă/ adăpost credințelor”, unde „în rugăciuni unite/ urcă limbile‑mpărțite/ spre dumnezeiescul tron” – așa stă scris în cunoscuta poezie Transilvanie, dulce țară, scrisă de Maximilian Leopold Moltke în anul 1846, devenită imn al sașilor transilvăneni. Într-adevăr, conviețuirea și coexistența numeroaselor comunități de credință cărora le-au aparținut diferitele popoare din Transilvania, i-au fascinat întotdeauna pe vizitatorii regiunii şi reprezintă obiecte de cercetare atrăgătoare pentru o istorie comparativă a religiilor și a formelor lor instituționale.
CONTENTS
LIST OF ILLUSTRATIONS
ACKNOWLEDGMENTS
INTRODUCTION
THE FINDSPOT
THE HOARD STRUCTURE
THE DENOMINATION
THE MINTS
THE HOARD VALUE
THE REASON FOR THE HOARD BURIAL AND NON-RECOVERY
THE HOARD DESA 1988 – AN ALTERNATIVE EXPLANATION: A FUNERARY HOARD?
REFERENCES
TABLE
GRAPHS
MAPS
CATALOGUE
PLATES
CUPRINS