Prefață de Ion-Andrei Gherasim.
Proiect editorial dedicat lui Iuliu Maniu la 150 de ani de la naștere și 70 de ani de la trecerea în eternitate.
Volum apărut sub egida: Academia Română, Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin.
Volum editat împreună cu Editura Caiete Silvane.
Pe copertă: Scenă din viața politică a României interbelice. Iuliu Maniu la Alba Iulia în 1930, fotografie de Iosif Berman
Iuliu Maniu a fost numit „Sfinxul de la Bădăcin” de politicieni și jurnaliști din București care, după Primul Război Mondial, spuneau că omul de stat cel mai însemnat pe care l-a dat Transilvania României Întregite nu se putea adapta stilului politicianist din Vechea Românie. Părintele Cristian Borz și fiica sa Ana-Maria ne relevă un portret biografic al celui care provenea dintr-o vestită și respectată familie de luptători pentru cauza națională a românilor transilvăneni – Iuliu Maniu. Părintele Borz este cel care a reușit mobilizarea energiilor multor români pentru refacerea Casei Memoriale a lui Iuliu Maniu, de pe Dealul Țarinei, în Bădăcin. Acum și-a propus să ne prezinte, și o face cu mult talent, dăruire și credință că înfăptuiește un lucru necesar, felul în care Iuliu Maniu a trăit la Bădăcin, cum a interacționat cu oamenii locului și oaspeții care i-au călcat pragul casei. Ne este redat tabloul unui OM cultivat, modest, credincios și dedicat total binelui națiunii române, pentru care a știut încă din fragedă tinerețe că va trebui să se jertfească. Și a făcut-o cu demnitate, muncind enorm pentru o Românie Mare și Nouă, lăsând generațiilor următoare un drept la recurs istoric în vederea continuării dezvoltării și modernizării României. Citind această carte scrisă de Părintele Borz și fiica dumnealui veți înțelege că „Sfinxul de la Bădăcin” a îndemnat doar la dedicare totală a politicienilor și cetățenilor României pentru construirea unei societăți bazată pe valorile credinței înaintașilor și umanității. (VASILE PUȘCAȘ)
Îi felicit din toată inima pe Părintele Cristian Borz și pe Ana-Maria Borz pentru această carte atât de necesară, pentru felul în care au știut, știu și, cu siguranță, vor ști să prezinte și să ducă mai departe moștenirea lăsată de Marele Iuliu Maniu. Într-o lume care se caută, noi, românii, suntem beneficiarii de drept ai unui adevărat model și exemplu pentru viitor. (ION-ANDREI GHERASIM)
Iuliu Maniu, pentru modul în care a înțeles să facă politică, merită să fie propus model pentru generațiile viitoare de politicieni. (CRISTIAN BORZ | ANA-MARIA BORZ)
Cuprins
Prefață
Cuvânt-înainte
I. Iuliu Maniu – „Sfinxul de la Bădăcin”
1. Iuliu Maniu călător cu trenul
2. Despre religie
3. Rugăciunea lui Iuliu Maniu
4. Modest și elegant
5. Cele mai importante realizări
6. Iuliu Maniu – îndemn către tinerimea română
7. Iuliu Maniu despre indiferența față de politică
II. Strămoșii
1. Laurențiu Man
2. Teodor și Ileana Maniu
3. Ioan Maniu
4. Clara Maniu
5. Alți membri ai familiei
III. Casa din Dealul Țarinei
1. Tabula ansata
2. Iuliu Maniu la Dealul Țarinei
IV. Formarea și începuturile activității politice
1. Studiile
2. Implicarea în politică
3. Parlamentar la Budapesta
4. Pierderea alegerilor din 1910 – „Prefer aceasta decât să trădez!”
5. Iuliu Maniu și serbările Astrei de la Blaj (1911)
V. Iuliu Maniu și Marea Unire
1. Iuliu Maniu pe front
2. Iuliu Maniu salvează Viena de bolșevism
3. Negocierile cu guvernul maghiar
4. Organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
5. Iuliu Maniu, președinte al Consiliului Dirigent
VI. Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia – 1922
VII. Iuliu Maniu refuză să voteze Constituția din 1923
VIII. Iuliu Maniu și Nicolae Iorga
IX. Guvernarea Maniu (10 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930)
1. Iuliu Maniu și dreptul femeilor de a vota
X. Iuliu Maniu despre Restaurația din anul 1930 și guvernările sale
XI. Afacerea Skoda și încercarea de compromitere a lui Iuliu Maniu
XII. Iuliu Maniu la Bădăcin (1933-1937)
XIII. Gărzile Maniu
XIV. Pactul de neagresiune electorală din 1937
XV. Instaurarea dictaturii regale
XVI. Arbitrajul/Dictatul de la Viena din 1940
XVII. Iuliu Maniu și problema evreiască din România
XVIII. Maniu și actul de la 23 august 1944
XIX. Iuliu Maniu, spion britanic?
XX. O parte din medaliile primite de Iuliu Maniu
XXI. Iuliu Maniu și Petru Groza
XXII. Iuliu Maniu – simbolul speranței și al dorinței de libertate
1. Procesul
2. În închisorile comuniste
3. Moartea în închisoarea de la Sighet
XXIII. Unde a fost înmormântat Maniu?
1. Alte încercări
Referințe bibliografice
Indice de nume selectiv
Anexe
Cristian Borz s-a născut la 18 februarie 1974, în localitatea Iaz, judeţul Sălaj și este preot în Parohia Greco-Catolică Bădăcin și președintele Asociației Casa Memorială „Iuliu Maniu”. Este absolvent al Institutului de Grad Universitar Greco-Catolic din Oradea, secţia Teologie Pastorală, în anul 1997. În perioada 1997-1998 a urmat cursurile post-universitare, specializarea „Ecumenism”, la Facoltá Teologica dell’Italia Settentrionale, Udine, Italia. A urmat cursurile de masterat „Fundamente ale identităţii europene” la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Oradea (2007-2008). A fost hirotonit preot în 28 februarie 1999, iar din 19 decembrie același an este administrator parohial în Parohia Greco-Catolică din localitatea Bădăcin, unde construiește noua biserică (2010) și casa parohială (2015), împlinind astfel dorința lui Iuliu Maniu exprimată în testamentul din anul 1932. Este cofondator al revistei de spiritualitate creştină Flori de Crin (2001). A promovat valorile culturale şi istorice ale localităţii Bădăcin, prin organizarea de conferințe, parteneriate locale, judeţene şi internaţionale. În anul 2011 a înfiinţat la demisolul bisericii greco-catolice din Bădăcin un muzeu memorial dedicat marelui om politic Iuliu Maniu. În perioada 2015-2019 s-a implicat activ în reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin şi în recuperarea obiectelor care au aparţinut familiei Maniu. A publicat volumele: Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012 (volum reeditat în 2016 și în 2018); Jurnal de Șantier. Reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bădăcin, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020. A publicat articole în revistele de cultură: Caiete Silvane, Acta Mvsei Porolissensis și Magazin Istoric și în reviste religioase: Vestitorul, Flori de Crin și Viața creștină. A primit următoarele distincții: Cetățean de Onoare al Comunei Pericei, județul Sălaj (2013); Medalia aniversară „Centenarul Marii Uniri”, acordată de Președintele României, Klaus Werner Iohannis (2019); Trofeul „Excelență în Cultură”, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj (2019); Medalia „Distincția Culturală”, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca (2019); Ordinul „Fericitul Episcop Valeriu Traian Frențiu”, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea (2019); Medalia oferită de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord ca semn de apreciere și recunoștință pentru susținerea constantă a educației referitoare la problematica Holocaustului (2022) și Medalia „Soarele Sălăjean” oferită de Consiliul Județean Sălaj în semn de apreciere și recunoștință pentru refacerea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” (2022).
Ana-Maria Borz s-a născut la 28 iunie 1999, în localitatea Șimleu Silvaniei, judeţul Sălaj și este istoric la Casa Memorială ,,Iuliu Maniu” din Bădăcin. Este absolventă a Facultății de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, din Oradea, specializarea Istorie (2021). A urmat cursurile de masterat „Istoria Vestului Românesc” la Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (2022-2023). A participat la Școala de Vară ,,Astra”, din cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov (2021). Este cercetător acreditat la CNSAS din 2021. A contribuit la realizarea filmului documentar „Remember Iuliu Maniu – 1986” (2022) și a publicat articole în revistele de cultură: Caiete Silvane, Memoria și Acta Mvsei Porolissensis.
