IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)

IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)
Pret: 
63,43 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
491
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-213-4

„Elaborarea unui demers academic centrat asupra dimensiunii ideologice a Legiunii „Arhanghelului Mihail”, un subiect marcat de controverse intelectuale persistente, comportând o încărcătură istorică descifrabilă în receptarea sa critică în decursul deceniilor, beneficiază în contextul contemporan de circumstanţe mai favorabile decât oricând în trecut. Evoluţiile spectaculoase ale ultimilor ani în studiile dedicate fascismului, reverberante în istoriografia legionarismului, oferă în prezent imaginea unui câmp al cercetării supus unei expansiuni dinamice, un spaţiu ştiinţific în interiorul căruia contribuţiile productive, echidistante au devenit reperele prevalente, în vreme ce intervenţiile partizane, teleologice, fie acestea demonizatoare sau apologetice, au fost reduse la un statut marginal. Implicit, graduala recalibrare a orizontului istoriografic a deschis calea perspectivelor interesate în mod ingenuu de aprofundarea temeinică a unui fenomen care a constituit deopotrivă un episod marcant al trecutului naţional şi una dintre expresiile relevante ale unei forţe istorice determinante pentru traiectoria primei jumătăţi a secolului XX.” din Introducere

CUPRINS

INTRODUCERE

I. CONSIDERAŢII ASUPRA ISTORIOGRAFIEI FASCISMULUI ŞI LEGIONARISMULUI
I.1. Istoriografia fascismului
I.2. Istoriografia legionarismului

II. REPREZENTAREA ANTAGONICĂ A ALTERITĂŢII ÎN LEGIONARISM
II.1. Anticomunismul
II.1.1. Originile activiste ale anticomunismului legionar
II.1.2. Ofensiva doctrinară anticomunistă a legionarismului
II.1.3. Substraturile escatologice ale anticomunismului legionar
II.2. Antidemocraţia
II.2.1. Asaltul teoretic antidemocratic al legionarismului
II.2.2. Formulele ideologice ale antipoliticianismului legionar
II.2.3. Proiectul naţional antidemocratic al legionarismului
II.3. Antisemitismul
II.3.1. Mitul conspiraţiei iudaice universale în imaginarul istoric legionar
II.3.2. Cadrele autohtone ale antisemitismului legionar
II.3.3. Profilul etniilor minoritare în ideologia legionară

III. EDIFICAREA IDENTITĂŢII GENERAŢIONALE A LEGIONARISMULUI
III.1. Clivajul generaţional
III.1.1. Tensiunile intergeneraţionale în viziunea legionarismului
III.1.2. Componenta generaţională în conflictul dintre legionarism şi cuzism
III.1.3. Dinamica intrageneraţională în gândirea legionară
III.2. Elita generaţională
III.2.1. Mesianismul generaţional al legionarismului
III.2.2. Coordonatele elitare ale tinerei generaţii în legionarism
III.3. Liderul carismatic
III.3.1. Ipostaza autoreferenţială a liderului carismatic legionar
III.3.2. Proiecţia hagiografică a autorităţii carismatice în legionarism
III.3.3. Poziţia liderului carismatic în ansamblul ideologiei legionare
III.4. Tema generaţională între ideologie şi practică. Studiu de caz: Legiunea „Arhanghelului Mihail” şi Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini din România

IV. STRUCTURAREA ORIZONTULUI TEMPORAL AL LEGIONARISMULUI
IV.1. Trecutul mitic
IV.1.1. Semnificarea teritoriului ancestral al naţiunii în legionarism
IV.1.2. Redimensionarea trecutului premodern în grila istorică legionară
IV.2. Modernitatea destructurantă
IV.2.1. Codificarea ideologică a proiectului modern generic în legionarism
IV.2.2. Evaluarea tiparelor moderne autohtone din perspectiva legionarismului
IV.3. Prezentul anomic
IV.3.1. Arhetipul crizei istorice în concepţia legionarismului
IV.3.2. Turnura temporală fascistă în imaginarul istoric legionar
IV.4. Viitorul utopic
IV.4.1. Sensurile revoluţiei naţionale în ideologia legionară
IV.4.2. Valenţele revoluţiei antropologice în legionarism
IV.5. Transcendentul redemptoriu
IV.5.1. Normativitatea sacrificiului martiric în gândirea legionară
IV.5.2. Reperele sacre ale scenariului escatologic legionar

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA

CUPRINS

Cuvânt înainte

Radu Ciuceanu
Colectivizarea agriculturii în România: represiune şi rezistenţă

Claudiu Degeratu
Dosarul colectivizării agriculturii în România – provocările unui început

Augustin Țărău
Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante

Gabriel Moisa
La frontiera istoriei. Despre ideologie, politică şi colectivizare în raionul Marghita, judeţul Bihor, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950

+ info
CONFIDENȚIAL. GERMANII DIN ROMÂNIA VERSUS CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS, 1946

 

Cuprins

INTRODUCERE 7

STUDIU DOCUMENTAR 11

Germanii din România în perioada interbelică. Scurte considerații 67

Strămutarea germanilor din România în cel de Al Treilea Reich 88

Oficializarea Grupului Etnic German din România 97

Deportarea germanilor la munca forțată în Uniunea Sovietică 104

Germanii din România după 1945: un statut juridic vulnerabil 118

Germanii din România și Conferința de Pace de la Paris, 1946 122

CONCLUZII 127

DOCUMENTE 131

+ info
CLUB REBREANU. UN PROIECT SIMFONIC ÎN PROZĂ PE TEME ŞI MOTIVE DE LIVIU REBREANU

„Am pornit la drum cu ideea de a reuni prozatori de vocaţie, nu neapărat şi exclusiv dintre cei afirmaţi, ba chiar căutând şi printre cât mai tineri, în jurul ideii de a selecta din şantierul lui Liviu Rebreanu pretexte narative conforme propriei sensibilităţi şi de a le continua în proze inedite, scrise de ei înşişi. Ceea ce a rezultat poate fi interpretat nu ca o reconstituire fidelă a modului de a prelucra în proză al lui Liviu Rebreanu însuşi, ci ca nişte stimulente rebreniene ale propriei creativităţi.

+ info
CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.

+ info