CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU
Pret: 
130,00 lei (-20,01%)
103,99 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
920
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-020-070-3

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.
Autorul concluzionează ferm faptul că Evul Mediu „pus sub lupă nu este nici întunecat, nici misterios, nici murdar, nici fără zestre ori bunătăți.”
Adrian Andrei Rusu: „Dorința autorului ar fi aceea de a nu lăsa ca cele aici sintetizate să prindă mucegai și să se transforme într-un tratat. Ar vrea să fie mai ales deschideri de uși. Ele se cer reluate, criticate ori dezvoltate pentru a-și îndeplini menirea pentru care au fost scrise.”

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. RELEVANŢA SURSELOR
II.1. „A săpa“ ca pentru studii de Preistorie
II.2. A citi direct şi a (nu) înţelege
II.3. Depozite cu obiecte tăinuite
II.4. Arta și arhitectura nevorbitoare

III. ISTORIA PROTAGONIŞTILOR
III.1. Nașterea elitelor
III.2. Afirmarea categoriilor

IV. STĂRILE APARENTE ŞI MODELELE CULTURALE
IV.1. Identitate etnică culturală la nivel de elite
IV.2. Cultură de elite şi cultură ţărănească
IV.3. Biserica ca reflex de statut social. Modelele ecleziastice
IV.4. Modelele regale şi princiare

V. CENTRELE DE PRODUCŢIE ŞI OBŢINEREA BUNURILOR
V.1. Implicarea protagoniştilor şi obţinerea bunurilor
V.2. Avuţii din afara moşiilor
V.3. Ofertanții
V.4. Comerţul de achiziţie şi mişcarea bunurilor
V.5. O geografie a culturii materiale a elitelor locale

VI. APETENŢA LA REPREZENTAREA STĂRII
VI.1. Simboluri particulare de stare
VI.2. Cavalerismul
VI.2. Caii şi harnaşamentele
VI.4. Heraldica și alte însemne
VI.5. Reprezentările de sine. Arta şi practicile funerare

VII. LOCAŢIA ELITELOR
VII.1. Generalități
VII.2. A construi pentru elite
VII.3. Cetăți și castele
VII.4. Curțile / conacele
VII.5. Turnurile-locuință

VIII. INVENTARUL REZIDENŢELOR
VIII.1. Componentele definitorii
VIII.2. Protecție și apărare
VIII.3. Biserica ca inventar exclusiv aparţinător ori produs de elite
VIII.4. Interioarele şi decoraţiile
VIII.5. Mobilierul
VIII.6. Alte dotații ale complexelor
VIII.7. Exterioarele. Mobile de utilitate colectivă şi prestigiu

IX. AVERI ŞI UTILITĂŢI
IX.1. Ce dețin elitele?
IX.2. Obiecte identice /asemănătoare – materiale diferite
IX.3. Metalele și pietrele prețioase
IX.4. Bijuteriile
IX.5. Obiecte din alte metale sau materii rare
IX.6. Armele
IX.6.a. Generalităţi
IX.6.b. Armele ofensive
IX.6.c. Armele de protecţie
IX.7. Hainele și încălțămintea
IX.7.a. Generalităţi
IX.7.b. Sursele
IX.7.c. Cele mai simple haine
IX.7.d. Producţia şi producătorii
IX.7.e. Destinaţia hainelor
IX.7.f. Păstrarea, întreţinerea şi manevrările
IX.7.g. Hainele propriu-zise
IX.7.h. Îmbrăcămintea pentru cap şi mâini
IX.7.j. Încălţămintea
IX.7.k. Articole independente de purtare
IX.7.l. Accesorii la veşminte
IX.8. Hrana
IX.9. Scrierile

X. FAMILII DE MATERIALE
X.1. Generalități
X.2. Piatra
X.3. Sticlăria
X.4. Osul și cornul
X.5. Ceramica
X.6. Lemnăria
X.7. Pielăria
X.8. Textile utilitare şi materiale de legat

XI. FAMILII DE BUNURI
XI.1. Ambientul
XI.2. Bucătăria şi cultura mesei
XI.3. Obiectele de toaletă şi folosinţă personală
XI.4. Mobilitatea
XI.5. Distracțiile
XI.6. Medicina, farmacia şi alchimia
XI.7. Patronajul şi întreţinerea de oameni de cultură şi artă
XI.8. Măsurările

XII. CONCLUZII

XIII. ILUSTRAȚII

XIV. INDICE ONOMASTIC

De aceeași autori...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
DICŢIONAR DE CASTELOLOGIE

Pentru precomenzile făcute până în data de 24 august 2020 doritorii vor primi cărțile cu dedicație și autograf din partea autorului.

+ info

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 27