„Propaganda comunistă din România a cunoscut, pe lângă forma narativă, și o formă vizuală la fel de importantă. Cele două imagini, cea „iconografică” și cea „scrisă”, se completează pe o lungă perioadă de timp care s-a încheiat în momentul prăbușirii comunismului ca urmare a Revoluției din decembrie 1989.
Din punct de vedere metodologic, între cele două categorii de surse nu există deosebiri fundamentale. Ambele pot oferi răspunsuri, în măsura în care specialistul este capabil să le interogheze, construite în funcție de un set identic de întrebări: cine a scris sau a ilustrat, de ce a făcut-o, ce a urmărit, cum și în ce fel a pus pe hârtie/pânză/carton/celuloid/metal/plastic/lemn un text/o imagine utilizate ca mijloc de propagandă. Contextualizarea surselor, indiferent de natura lor, reprezintă obligația metodologică pe care un specialist este învățat să o pună în practică din primele momente ale formării sale.
Drept urmare, toate categoriile de surse sunt la fel de relevante și chiar dacă ele sunt fixe, nu imobile, în materialitatea lor, interesele științifice ale cercetătorilor se pot deplasa într-un cerc în jurul surselor, pe o rază mai mare sau mai mică în funcție de fiecare curiozitate în parte.” (din „INTRODUCERE”)
IMAGINI ALE PROPAGANDEI COMUNISTE ÎN ROMÂNIA 1945–1965
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Cuprins
INTRODUCERE
CU CÂNTEC LA DATORIE! REPERTORIUL MUZICAL AL SAŞILOR ARDELENI ÎN CONTEXTUL IZBUCNIRII MARELUI RĂZBOI
Între patriotism local, Kaisertreue şi pan-germanismul cultural. Repertoriul muzical al saşilor în contextul debutului Marelui Război
Observaţii finale
ÎN SERVICIUL ENORIAŞILOR PE FRONTURILE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL. PROVOCĂRILE ACTIVITĂŢILOR CAPELANULUI EV ANGHELIC SĂSESC
Oamenii bisericilor pe fronturile Marelui Război. Capelanul militar şi misiunea sa de asistenţă sufletească
„Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa
2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc
„Mihai Croitor a scris o carte impresionantă, întemeiată pe surse arhivistice, dar şi pe cea mai recentă literatură de specialitate într-o manieră interdisciplinară, de istorie diplomatică, de strategie şi tactică politică, dar şi de istorie a relaţiilor internaţionale, realizată cu metode specifice istoriei dar şi altor ştiinţe sociale, utilizând concepte şi perspective adiacente teoriilor relaţiilor internaţionale. Metodologia modernă, tehnicile de analiză adecvate conferă substanţă şi originalitate demersului său.