ROMÂNII DIN COMITATELE SĂLAJ, SIBIU ŞI SOLNOC-DĂBÂCA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL „RAPOARTELE” ASTREI

ROMÂNII DIN COMITATELE SĂLAJ, SIBIU ŞI SOLNOC-DĂBÂCA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL „RAPOARTELE” ASTREI
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
323
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-108-3

   „Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)
   Volumul de faţă continuă, aşadar, editarea critică şi analitică a „Rapoartelor” ASTREI, începută în 2018, cu comitatul Hunedoara. De data aceasta, sunt aduse în faţa celor interesaţi realităţile reflectate, la trei ani distanţă de la consumarea evenimentelor, de „Rapoartele” ASTREI, în comitatele Sălaj, Sibiu şi Solnoc-Dăbâca. „Rapoartele” au fost transcrise urmându-se, cu fidelitate, textul original. Intervenţiile editorilor s-au făcut între paranteze drepte. Pentru anumite persoane, am introdus date explicative, utilizând diferite surse bibliografice." (din Cuvânt-înainte)

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL SĂLAJ
1.1. Plasa Cehu Silvaniei
1.2. Plasa Crasna
1.3. Plasa Jibou
1.4. Plasa Șimleu Silvaniei
1.5. Plasa Tăşnad
1.6. Plasa Zalău
1.7. Oraşele Șimleu Silvaniei şi Zalău
1.8. Analize

2. COMITATUL SIBIU
2.1. Plasa Cisnădie
2.2. Plasa Miercurea Sibiului
2.3. Plasa Nocrich
2.4. Plasa Sălişte
2.5. Plasa Sebeşul Săsesc
2.6. Plasa Sibiu
2.7. Oraşele Sebeş şi Sibiu
2.8. Analize

3. COMITATUL SOLNOC-DĂBÂCA
3.1. Plasa Beclean
3.2. Plasa Chiochiş
3.3. Plasa Copalnic-Mănăştur
3.4. Plasa Dej
3.5. Plasa Gârbou
3.6. Plasa Gherla
3.7. Plasa Ileanda
3.8. Plasa Târgu Lăpuş
3.9. Oraşele Dej şi Gherla
3.10. Analize

CONCLUZII

SUMMARY

SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE

De aceeași autori...

ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa

2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc

+ info

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info
OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

   În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

   Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info
  •  
  • 1 of 27