Fără mituri. 1948-1989

Fără mituri. 1948-1989
Autori: 
Pret: 
24,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2007
Nr. pagini: 
228
Format: 
A5
ISBN: 
978-973-133-666-4

   Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi. Autor al extraordinarului roman pe temă transilvană Moartea baroanei, Ştefan Fay a mai scris Cronologia lui KeményCaietele unui roman care nu s-a scris, dar şi Memoriile lui Ioan Kemény, apărute graţie stăruinţei sale, ori cărticelele dense despre istoria Transilvaniei ori despre Rascoala de la 1907, aceasta din urmă ţesută mai apoi romanesc. El şi soţia sa Voica s-au cunoscut în casa lui Octavian Tăslăuanu, prieten al părinţilor lui „încă de pe vremea bătăliei pentru Transilvania”, soţia acestuia, născută Sturza, fiind mătuşa Voicăi. Se reîntâlnesc în casa Lizetei Odobescu şi a lui Eugen Goga, fratele poetului, „iarăşi prieteni cu părinţii mei, din aceeaşi vreme a bătăliilor parlamentare, în care tata dăduse votul pentru alipirea Transilvaniei…” Mai târziu, prin Voica, ajunge „în intimitatea lui George Enescu şi a soţiei sale, Maruca Rosetti-Cantacuzino.” Marcel Moreau îi descrie, uimit să le descopere graţia: „Îşi amintesc totul şi ştiu restul. Septuagenari parcă din nebăgare de seamă, colinda trecutul, prezentul şi viitorul fără a părea să facă vreo diferenţă între categoriile temporale […] totul ţine de un odinioară imediat, aproape palpabil”. Prima sa limbă a fost japoneza… Tatăl, întors de la Tokio, moare la Bruxelles, unde era prim secretar al Legaţiei Române. Tânărul Stefan Fay face ucenicie în atelierul sculptorului Ion Jalea, alt prieten al părinţilor săi. Studiază la Bucureşti sculptura, apoi pictura. Începe să scrie. Ajunge secretar al Enciclopediei Române, volumele II şi III. Întâlnirea cu câteva somităţi ale intelighenţiei noastre, unele dintre ele vechi prieteni ai tatălui său, îl marchează. Printre ei, Mircea Vulcănescu, coleg şi prieten cu Eugen Ionescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade… Ni se propune aici o mărturie a unei vieţi deloc uşoare, dar, fără îndoială, pline şi implinite. Tot ce scrie Stefan J. Fay este confesiune, document şi, în sensul cel mai înalt al cuvântului, manifest.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Configuraţii

  Configuraţii are, între scrierile Ioanei Em. Petrescu, cea mai vizibilă miză teoretică, exprimată cum este, „programatic”, explicit, din deschidere: după un prim capitol, intitulat ca o declaraţie de principii (Poezia ca formă de cunoaştere), capitolul al doilea se ocupă de Nivele configurative în construirea imaginii şi conține o reflecţie teoretică asupra subiectului, pe care capitolele următoare o vor relua și o vor ilustra.

+ info
Colestaza la copil

  „Structura acestei cărţi-ghid este una logică, bine punctată, tratând iniţial Anatomia ficatului (insistându-se pe mărimea acestuia pe categorii de vârstă), trecând apoi la Fiziologia şi fiziopatologia colestazei, noţiuni moderne, cu aplicabilitate clinică-diagnostică. Cu multă pasiune, autorul prezintă examinările paraclinice necesare diagnosticului sindromatic şi de boală, în cadrul colestazei, subliniind utilitatea investigaţiilor moderne (inclusiv a investigaţiilor histopatologice!)”.(Prof. Dr. Nicolae Miu)

+ info
Clujul şi Ardealul în epoca Marii Uniri

  Ediţie îngrijită de Alexandra Blendea şi Marius Mureşan

 

 

 

     Sub titlul Clujulși Ardealul în epoca Marii Uniri, cunoscuta editură clujeană Casa Cărții de Științăoferă cititorilor o interesantă incursiune în istoria Transilvaniei și a orașului Cluj, începând din Evul Mediu pânăla începutul perioadei interbelice.

+ info
Cluj-Napoca. Explorând orașul în 70 de imagini. Exploring the city in 70 images

   Frumusețea unui oraş, Clujul, în cazul nostru, trebuie căutată prin comparație cu alte oraşe oarecum asemănătoare. Clujul seamănă, arhitectural, dar şi cultural, cu multe oraşe din aria fostului Imperiu, cum ar fi Cracovia, Praga, poate Triestul, dar are ceva în plus față de acestea. Prestigiul Universității, în primul rând, freamătul studenților pe arterele „oraşului-comoară” – cum l-a numit cineva – multitudinea evenimentelor artistice de prima mână, conlucrarea armonioasă a confesiunilor religioase.

 

+ info