ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică
Autori: 
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
450
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1517-6

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

     În cadrul activității generale a Astrei, Clujul și-a avut rolul lui important, oferind, așa cum am arătat mai sus, pe cel de-al doilea președinte al ei, pe baronul Vasile Ladislau Pop, și creând prin banca „Economul”, un sprijin financiar extraordinar pentru populația românească a orașului și a satelor din jur. Așa cum a dezvăluit corespondența lui Pavel Vasici (medic stabilit la Cluj în calitate de inspector școlar), atât el cât și Alduleanu sau protopopul Tulie Roșescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene, la care s-au adăugat ulterior alte două nume, Amos Frîncu și Ioan Petran. Acesta din urmă era originar din Gilău, dar a reușit să cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casă cu grădină, pe care a pus-o la dispoziția studenților români, spre a o folosi drept cvartir, pe timpul studiilor. În acest fel cei mai mulți dintre ei au putut să-și finalizeze studiile și să ducă un trai studențesc decent. El este creatorul Fundațiunii Petran, cu rol important în viața culturală românească a orașului, mai ales că în timpul Primului Război Mondial, el a organizat aici un prim serviciu de ambulanță al orașului, care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat în asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi și răniți. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe stăruințe pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Frâncu, director al băncii „Economul”, cel care în anul de grație 1918 a organizat gărzile civile românești la Cluj în vederea preluării administrației orașului de către noile servicii românești și a apărat orașul de agresiunile unor trupe rebele secuiești, prin care profesorul Apathy teroriza populația românească. Spre încurajarea populației românești el a ridicat pe clădire băncii „Economul” steagul tricolor dătător de speranță, apărându-l în contra atacurilor dușmane. În lupta de apărarea a fortăreței românești a Clujului a căzut jertfă tânărul elev Petrovici, originar dintr-un sat din Banat, deplâns cu durere de întreg orașul și înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului.

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Ceremonial nocturn. Antologie de proză fantastică

  Thomas Owen, după adevăratul său nume Gérald Bertot, ocupă un loc de seamă în galeria fantaştilor belgieni, alături de scriitori consacraţi ai genului precum Franz Hellens, Jean Ray, Michel de Ghelderode, Jean Muno, Anne Richter. Vocaţia sa pentru fantastic, gustul pentru scene terifiante, pline de încărcătură emoţională, se manifestă încă din copilărie. (Rodica Lascu-Pop)

+ info
Casa sufletului

  Traducere în limba română, biobibliografie, postfaţă şi note de Maria Măţel-Boatcă. Prefaţă de Chantal Deltenre.

  Această naraţiune este o ficţiune, dar ea îşi trage seva din mărturiile tuturor persoanelor întîlnite la Snagov între anii 1990 şi 1993. cartea de faţă trebuia scrisă, ca omagiu şi mulţumire adresată tuturor celor care au acceptat să-mi împărtăşească povestea lor şi care m-au primit cu atâta bucurie şi simplitate.

Chantal Deltenre

+ info
Casa nebunilor

  Cartea este o incursiune intr-o noua; lume, un microunivers patologic, reprezentat prin spitalul de psihiatrie. Impartit pe sectii si domenii, cu cei aproape cinci mii de ?locuitori? ai lui, spitalul Salp?tri?re apare ca un adevarat oras, este vazut mai degraba familiar decat grav. Lumea spitalului de nebuni se constituie intr-o replica fictional data de Baillon lumii reale, un univers ca o oglinda deformata, redand in forme sarjate realitatea deformata de conventionalism.

+ info
Casă de zi, casă de noapte

  PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2018

+ info