ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică
Autori: 
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
450
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1517-6

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

     În cadrul activității generale a Astrei, Clujul și-a avut rolul lui important, oferind, așa cum am arătat mai sus, pe cel de-al doilea președinte al ei, pe baronul Vasile Ladislau Pop, și creând prin banca „Economul”, un sprijin financiar extraordinar pentru populația românească a orașului și a satelor din jur. Așa cum a dezvăluit corespondența lui Pavel Vasici (medic stabilit la Cluj în calitate de inspector școlar), atât el cât și Alduleanu sau protopopul Tulie Roșescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene, la care s-au adăugat ulterior alte două nume, Amos Frîncu și Ioan Petran. Acesta din urmă era originar din Gilău, dar a reușit să cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casă cu grădină, pe care a pus-o la dispoziția studenților români, spre a o folosi drept cvartir, pe timpul studiilor. În acest fel cei mai mulți dintre ei au putut să-și finalizeze studiile și să ducă un trai studențesc decent. El este creatorul Fundațiunii Petran, cu rol important în viața culturală românească a orașului, mai ales că în timpul Primului Război Mondial, el a organizat aici un prim serviciu de ambulanță al orașului, care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat în asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi și răniți. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe stăruințe pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Frâncu, director al băncii „Economul”, cel care în anul de grație 1918 a organizat gărzile civile românești la Cluj în vederea preluării administrației orașului de către noile servicii românești și a apărat orașul de agresiunile unor trupe rebele secuiești, prin care profesorul Apathy teroriza populația românească. Spre încurajarea populației românești el a ridicat pe clădire băncii „Economul” steagul tricolor dătător de speranță, apărându-l în contra atacurilor dușmane. În lupta de apărarea a fortăreței românești a Clujului a căzut jertfă tânărul elev Petrovici, originar dintr-un sat din Banat, deplâns cu durere de întreg orașul și înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului.

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Cluj-Napoca. Explorând orașul în 70 de imagini. Exploring the city in 70 images

   Frumusețea unui oraş, Clujul, în cazul nostru, trebuie căutată prin comparație cu alte oraşe oarecum asemănătoare. Clujul seamănă, arhitectural, dar şi cultural, cu multe oraşe din aria fostului Imperiu, cum ar fi Cracovia, Praga, poate Triestul, dar are ceva în plus față de acestea. Prestigiul Universității, în primul rând, freamătul studenților pe arterele „oraşului-comoară” – cum l-a numit cineva – multitudinea evenimentelor artistice de prima mână, conlucrarea armonioasă a confesiunilor religioase.

 

+ info
Clasa substantivului în limba română contemporană

   „Datorită importanţei şi valorilor formative pe care le are studiului limbii române în şcoală, găsirea de noi posibilităţi de îmbunătăţire a materialului teoretic şi practic pus la dispoziţia elevilor/viitorilor studenţi, ar trebui să constituie o preocupare şi o prioritate pentru un dascăl de limba şi literatura română.

+ info
Cititorul de la 6:27

  Traducere și note de Rodica Baconsky și Alina Pelea

 

  Jean-Paul Didierlaurent (n. 1962) a debutat ca scriitor cu o serie de nuvele, una dintre ele fiind laureată a Premiului Internaţional Hemingway (2010). Cititorul de la 6:27 este primul său roman şi a primit numeroase premii, dintre care Prix Michel Tournier, Prix du Festival du Premier Roman de Chambéry, Prix du Livre Pourpre.

  Până acum, romanul a fost tradus în peste 20 de ţări şi este în curs de ecranizare.

+ info