Eseurile de faţă atacă unele din aceste teme şi probleme şi propune o serie de soluţii din perspectiva unei noi paradigme privind acţiunea şi interacţiunea socială, dezvoltată în lucrările amintite. Ele sunt aplicaţii ale ideilor şi metodei asociate acestei ştiinţe, analiza praxionomică, bazate în principal pe şase concepte noi: praxem, regent, act pretenţional, sistem de referinţă, deplasare praxionomică şi stare praxionomică. Nu e vorba numai de teme, idei şi concepte încă neelucidate sau aflate în discuţie în diverse ştiinţe sociale, între care filosofia, axiologia, etica, lingvistica, pragmatica, sociologia, psihologia, ştiinţa comunicării, politologia, ci şi de unele acceptate de specialiştii acestor discipline, dar care, privite prin fereastra praxiologiei analitice, capătă noi dimensiuni şi noi soluţii, mai precise, mai ample şi mai fiabile. Sigur că ideea sau tema multor eseuri din acest volum a fost enunţată sau tratată în cele două lucrări, dar într-un chip nesatisfăcător. Adică în mod restrâns, potrivit necesităţilor locului unde apare, dispersat, în mai multe capitole sau paragrafe, ori pur şi simplu tangenţial, fără o dezvoltare corespunzătoare importanţei sale. Mai mult, ele constituie, prin unele aspecte relevante, o continuare a cercetării din lucrările amintite, aducând nu rareori noi descoperiri privind acţiunea şi interacţiunea socială. Iată doar patru exemple: completarea tipului de interacţiune socială deja cunoscut, faţă în faţă, cu unul nou, numit faţă către fapt; descoperirea, alături de sinonimia lingvistică, de tip conceptual, a unui nou gen de similitudine între cuvinte, sinonimia empirică, de tip practic; identificarea a patru noi tipuri de pretenţii manifestate de partenerii unei interacţiuni, pretenţiile ordinative, ca bază socială pentru cele patru pretenţii discursive stabilite de Jürgen Habermas (inteligibilitatea, adevărul, justeţea şi veracitatea); relevarea deosebirii epistemologice şi practice între valorile ex ante şi cele ex post în dinamica interacţiunii sociale. (Gh. Novac)
O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Numele meu este Tim Dobrotă. Sunt clujean și mă consider un norocos. Nu pentru că sunt clujean, ci pentru că am posibilitatea să fac ceea ce îmi place și ce mă definește. (…) În ultimii 7 ani, am pregătit instructori de fitness și antrenori personali pe piața din România, ținând cursuri de formare profesională. Am organizat și primul curs de Tehnician Nutriționist susținut de o școală de formare profesională la Cluj.
Laura-Isabela Aivăncesei a avut o idee fertilă din punct de vedere publicistic, istoric și, mai ales, moral. Să întrebe despre felul cum s-a instaurat la noi comunismul și despre sensul tranziției. La 30 de ani de la răsturnarea comunismului, cartea este o recapitulare istorică a ceea ce a fost comunismul și o interogare asupra sechelelor sale de care nu mai scăpăm. (…) Două sunt cuvintele, ideile care revin practic în toate mărturiile: libertatea și faptul că nu s-au valorificat premisele excepționale pe care momentul 1989 le crease.
Silvestru Moldovan face parte din acele generaţii de români ardeleni care știau totul: vorbeau, citeau și scriau în română, maghiară și germană, ceea ce le-a creat libertatea de a se mișca în orice regiune a Principatului, de a sta de vorbă cu oricine în limba aceluia și de a cunoaște cel puţin trei culturi. Asemenea intelectuali au răsărit din pământul fertil al Ardealului, ţinut iubit de toţi locuitorii lui.
Monografia Examenul psihic a dr. Rodica Jeican, constituie o premieră în literatura psihiatrică românească, o autentică reevaluare a importanței investigației psihice a suferințelor psihiatrice, sufocată în prezent de aplicarea chestionarelor diagnostice structurate, semistructurate… Sub influența cărții reputatului psihiatrului american Shawn Christopher Shea Psychiatrie Interviewing. The art of Understanding, autoarea ne propune o prezentare exhaustivă a „banalului”, „marginalizatului” examen psihic, dintr-o analiză sistemică a pacientului.