Ridurile pietrei

Ridurile pietrei

Autori:

ŢENE IONUŢ

Pret:

18,00 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Beletristică

Editura:

Casa Cartii de Stiinta

An aparitie:

2018

Nr. pagini:

Format:

ISBN:

978-606-17-1271-7

Poeţi de zăpadă

Oraşul de zăpadă nu s-a topit

A rămas sloiul de gheaţă în inima trecătorului

Dimineaţa aceea a nins ultima toamnă

Oraşul a venit pe furiş cum iubirea de-o vară

S-a încins atmosfera glacială de pe buzele tale

Pinguinii strâng braţele bătrâne ale străzii

şi privesc banchizele trecând marea întrebare

lungi şi leneşe petroliere care duc focul în suflete rătăcite

şi-n şemineul de fulgi construiesc igluuri la poluri

Doar tu rămâi furtună de nisip ce cutreieră oazele

când coc curmalele soarele inocenţei

în cetatea unde poeţii de zăpadă fac fiestă amiaza

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Violenţa noastră, cea de toate zilele… Violenţa psihologică în familie

Traducere din limba franceză de Paul Dobocan şi Alexandra Ionel

Toate aceste cuvinte care par inofensive, dar care ne distrug. Tăcerea atât de plină de sens uneori… Violența verbală și psihologică reprezintă o importantă sursă de stres cotidian, dar știm oare de unde provine și cum s-o recunoaștem? Este apanajul bărbaților mai degrabă decât al femeilor? Cum se manifestă în familie și ce efect are asupra copiilor?

+ info

Viaţa mea. Un drum prin sport şi medicină

Cartea Profesorului Dr. Francisc Sido este cartea unei generații de sportivi ai Științei Cluj („U” Cluj) care s-au realizat dincolo de performanțele sportive deosebite și ca oameni folositori societății, adevărați intelectuali ai Clujului universitar (medici, juriști, ingineri, artişti etc.).

+ info

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

+ info

Urlet mut

„Când am urcat la munte, în plină minune a iernii, căutând liniştea şi pacea atât de necesare celor ca mine, celor care încearcă să aştearnă visuri pe hârtie pentru a le împărtăşi cu alţi visători, nici nu mă gândeam că acolo, în locul acela pierdut de lume, s-ar putea găsi încă un suflet rătăcit asemeni mie. Sus, deasupra ultimului pâlc de pădure, care încearcă zadarnic să cucerească încă un petec de pământ într-o bătălie teribilă, plină de victime uscate în picioare, stă refugiul solitar, scârţâind din bârnele sale vechi ca un moşneag pe vreme vitregă.

+ info