Manufactura ţărânii

Manufactura ţărânii
Pret: 
20,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2012
Nr. pagini: 
110
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-0097-4

 Aleš Debeljak. Traducere din limba slovenă: Paula Braga Šimenc

 

     Aleš Debeljak (n. 1961) este unul dintre cei mai importanți poeți, eseişti şi teoreticieni ai culturii slovene. A studiat literatura comparată la Universitatea din Ljubljana, are un doctorat în sociologia culturii la Maxwell School of Citizenship, Syracuse University, New York, şi a fost bursier Fulbright la Universitatea Berkeley, California. A predat la Collegium Budapest – Institutul de Studii Avansate (Ungaria), la Centrul Civitella Ranieri şi la Centrul de Studii Liguria pentru Arte şi Ştiințe Umanistice (Italia).

   Debeljak este co‐redactor al revistelor internaționale de cultură Sarajevski zvezki – Caietele din Sarajevo – şi Verse, este, de asemenea, redactor asociat la Cultural Sociology şi www.fastcapitalism.com.

    În anul universitar 2006‐2007, a fost profesor de Studii internaționale la Northwestern University din Chicago. Este profesor universitar la Facultatea de Ştiințe Sociale din cadrul Universității din Ljubljana unde predă Teoria culturii; de asemenea, este visiting profesor de Balcanologie la Colegiul Europei, Natolin‐Varşovia. Este membru al Consiliului European pentru Relații Internaționale.

   A publicat opt volume de poezii, treisprezece cărți de eseuri, a tradus o antologie de poezii de John Ashbery, o lucrare de sociologia cunoaşterii şi este redactorul mai multor antologii. În România, i‐a apărut un volum de eseuri, În căutarea nefericirii (Polirom, Iaşi, 2003, într‐o traducere din engleză de Ioana Alupoaie), şi două grupaje de poeme, unul din ultimul său volum, Tihotapci (Contrabandiştii), în revista Timpul (nr. 138/2010) şi altul, din volumul Minute strahu: fotografije s poti – Elegie s severa (Clipe de spaimă: fotografii de pe drum – Elegii nordice), în revista Tribuna (nr. 202/2011).

   Pentru opera sa a fost recompensat cu premii naționale şi internaționale, dintre care premiul Prešeren (cea mai înaltă distincție acordată unui scriitor sloven), a primit titlul de Ambasador al Ştiinței al Republicii Slovenia şi Premiul pentru pace Miriam Lindberg (Israel). Cărțile sale au fost traduse în peste cincisprezece limbi.

   Antologia de față, al cărei titlu, Manufactura țărânii, a fost ales de Debeljak însuşi pentru ediția în limba română, reuneşte versuri din patru volume de poezii, selectate de autor cu intenția de a surprinde câteva dintre liniile de forță ale creației sale poetice. Criticii literari sloveni sunt unanimi în a considera ca eul său poetic a cunoscut o transformare importantă pe parcursul a aproape trei decenii de creație.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Ipostaze ale morții în tragedia greacă

Sorana-Cristina Man a absolvit Facultatea de Filosofie și pe cea de Filologie, secția Limbi Clasice, a Universității din București. Are un doctorat în filologie și este redactor de carte la Muzeul Național al Țăranului Român și cercetător științific în proiecte universitare.

+ info
Ieduţul cu copite aurite

Tragedia celui de-al Doilea Război Mondial, prin ochii unei fetiţe aflate la vârsta marilor întrebări. O serie de 48 de povestiri, spuse de vocea inocentă a unui copil care strabate Europa împreuna cu familia, urmărită de constante incertitudini.

+ info
Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit. Studiu istoric-politic

Ion Rusu Abrudeanu (n. 14 decembrie 1870, Abrud-Sat, județul Alba – d. 21 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. În cartea Moții.

+ info
Între două lumi. Clujul în cărți poștale 1918-1945

   Plimbarea începe la gară, poarta de intrare a aproape tuturor vizitatorilor Clujului interbelic, continuă pe Calea Regelui Ferdinand, care duce de la gară spre centrul orașului, urmează apoi obiectivele principale ale pieței centrale (Piața Unirii), mai cu seamă grupul statuar al regelui Matia Corvin și Lupa Capitolina, străzile „cetății universitare” (Kogălniceanu – fosta Uliță a Lupilor, strada Universității, strada Avram Iancu), ducând apoi de-a lungul Căii Regina Maria spre piețele Ștefan cel Mare și Cuza-Vodă, unde se găsesc Teatrul Național și Catedrala Ortodoxă,

+ info