Carnetul unui Pierde-Ţară

Carnetul unui Pierde-Ţară
Pret: 
24,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2014
Nr. pagini: 
180
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-0523-8

„Paul Diaconescu era în vremea studenţiei un tânăr instruit peste media anturajului său, cu bogate lecturi în special din literatura franceză, asiduu freceventator al lui Montaigne, spiritual, sceptic, casant, cultivând ironia galică, voltairiana. (…) În totul e un constructor clasic Paul Diaconescu, neambiţionat să ne încurce cu dificultăţi tehnice, să ne pună capcane la tot pasul. El, dimpotrivă, ne luminează prevenitor căile cele mai drepte spre edificiul lui epic impunător. Nu se ruşinează, şi bine face, de clasicitate, şi nici de faptul ca ne-a putut oferi o atât de ataşantă lectură, în care te cufunzi ca într-un basm.” (Gabriel Dimisianu, în volumul Lumea Criticului, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000.)

 

„Experienţa de viaţă se vede imediat în desfăşurarea, ca şi în aspectele psihologice ale nuvelelor sale. Spre deosebire de alţi prozatori care excelează prin subtilitate, dar nu au suficient material să susţină realismul unei povestiri, autorul exploatează în mod inteligent consistente episoade biografice. (…) Nuvelele lui Paul Diaconescu, un scriitor atât de puţin cunoscut, sunt o surpriză foarte plăcută. Asemenea descoperiri fac parte, în fond, din bucuriile cronicii literare.” (Daniel Cristea-Enache, O surpriză, România literară, nr. 39, 2006.)

 

„Una din ”cărţile de căpătâi” ale ultimilor ani este, pentru autorul rândurilor de faţă, ”Cartea Muierilor” scrisă de un ”suedez” născut în România. (…) Nu-i veţi găsi numele în niciun dicţionar literar din România, deşi este un scriitor român de prima mână, ignorat de critica veche, precum şi de critica ”nouă”. Nu şi de România literară care publică, la rubrica sa ”Actualitatea”, secvenţe minunate din Carnetul unui Pierde-Ţară de Paul Diaconescu.” (C. Stănescu, revista „Cultura”, nr. 30, 4 august 2011.)

 

„Paul Diaconescu scrie într-o limbă română vie, mustoasă, pe care a cultivat-o cu dragoste filială, cu dor şi speranţă în mulţi ani petrecuţi departe de ţară, în convieţuirea cu alte limbi europene.” (Constantin Vişan, în revista „Luceafărul”, nr. 21, 1999.)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Morfina. Varşovia 1939: femei, droguri şi trădare

    Cine este și cine se dovedește a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus în câteva cuvinte, întrucât întreaga lui identitate e definită de stereotipurile naționale, sociale, etnice, culturale și, nu în ultimul rând, personale. Prin intermediul personajului său, Szczepan Twardoch ironizează prototipul mitologiei naţionale, trufia şi totodată naivitatea polonezilor care continuă  să perceapă viaţa în aceleaşi coordonate perimate, depăşite, ale tradiţionalei ideologii patriotice.

+ info
Monitorizarea şi controlul proceselor de fabricaţie

   Lucrarea este o monografie de sinteză, care îşi propune să prezinte radiografia la zi a celor mai folosite modalităţi de automatizare a proceselor de fabricaţie. Este propusă atât o abordare sistemică, cât şi de detaliu a structurii, a componentelor hardware şi a principiilor de funcţionare ale sistemelor de monitorizare si control a proceselor. S-a urmărit realizarea profilului complet al tehnologiilor ­­­folosite la toate nivelurile procesului: supervizor, control şi de câmp.

  Subiectele tratate în lucrare:

+ info
Mircea Mihailescu sau fascinaţia de a construi

    În timpul anilor săi cei mai creativi, Mircea Mihailescu a fost un inginer remarcabil care s-a ocupat în principal cu probleme complexe de mecanică aplicată a invelitorilor subţiri şi a structurilor spaţiale. Frumuseţea construcţiilor sale se bazează pe autencititatea şi raţiunea structurii lor, pe o simplitate elegantă şi justificarea logică a conceptului. El refuza soluţiile ordinare nu numai în technică.

+ info
Mici fabule

  Traducere din limba franceză de Alina Pelea

  Ilustraţii de Laura Poantă

 

    „Într-o seară, deschid fereastra camerei. Vântul mă soarbe, trupul meu deasupra grădinii. Strig: vocea mi se pierde în această mare. Mă poartă către orașul negru.

 

    Curentul e puternic. Mă văd deja strivit de unul din turnurile de apă, uriași de frișcă în întuneric. Sângele meu curge în bazinele cu peștișori roșii, ca nişte mici oglinzi văzute de sus.

+ info