ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

Autori:

Claudiu-Ion Neagoe

Cuprins:

curprins_fragment_-_arnautii_in_tarile_romane.pdf

Pret:

50,00 lei

TVA Inclus

În stoc (2 buc.)

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2022

Nr. pagini:

228

Format:

ISBN:

978-606-020-482-4

Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

Numărul şi rolul acestora în ansamblul forţelor militare ale celor două ţări a variat, în funcţie de opţiunile domnitorilor, de resursele pe care le aveau la dispoziţie, de scopurile propuse etc. Pentru secolul al XVII‑lea, se apreciază că arnăuţii ar fi fost reprezentaţi de câteva sute de persoane. De altfel, izvoarele menţionează că Petru Şchiopul, domnul Moldovei (1574–1577, 1578–1579, 1583–1591) avea o gardă de 400 de trabanţi şi 500 de albanezi. (Prof. univ. dr. Petre OTU)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity.

+ info

ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA ISTORIE, ARTĂ ȘI TEOLOGIE (CCA. 1400 - 1650)

„Autorul, de formație cleric, tinde să subsumeze caracterul național al artei religioase românești din Transilvania și din Principate caracterului universal al artei bisericești răsăritene, ceea ce, până la un punct, este perfect sustenabil. Remarcăm concluziile pertinente ale autorului, rezultate de pe urma unor analize și studii teoretice din bibliografia universală și românească, dar și ca rezultat al propriilor cercetări de teren. Adesea, aspecte rămase în suspensie sau neobservate de predecesori ajung să fie relevate pentru prima oară în această lucrare.

+ info

OPINIE, PRUDENŢĂ ŞI CENZURĂ. FILMUL DE ACTUALITATE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1965–1989)

În perioada 1965–1989 s-au produs în România circa 550 de filme, dintre care ceva mai mult de jumătate sunt cunoscute drept „filme de actualitate”. Potrivit definiţiei oficiale, redactată în 1968 în urma şedinţei Comisiei Ideologice din 23 mai, unde Nicolae Ceauşescu şi Paul Niculescu‑Mizil s-au întâlnit cu cineaştii, acest tip de film este „inspirat din diferite zone şi aspecte ale realităţii”.

+ info

TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR. DIVERTISMENT, PROPAGANDĂ ŞI IDEOLOGIE ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ÎN PERIOADA ANILOR ’70

Încă de la începuturile sale, în anul 1956, Televiziunea Română a fost unul dintre instrumentele prin care vocea autorităţilor comuniste s-a făcut auzită – atât la propriu, cât şi la figurat –, având ca rol primordial propagarea ideologiei comuniste.

+ info