La 80 de ani de la declanșarea operațiunii „Barbarossa” (22 iunie 1941), participarea armatei române la operațiunile militare de pe Frontul de Est constituie, în continuare, o temă insuficient tratată în cadrul istoriografiei. Este cunoscut faptul că după încheierea ostilităților, în contextul comunizării și sovietizării României, scrisul istoric din țara noastră a fost supus unei drastice cenzuri informaționale și ideologice, fapt ce a condus, practic, la o suprimare a memoriei confruntării militare de pe Frontul de Răsărit. Astfel, pentru o perioadă de aproximativ 45 de ani, partea cea mai consistentă și dramatică a implicării armatei române în cea mai mare conflagrație militară din istoria umanității a constituit un subiect tabu, fiind, în cel mai bun caz, trecută sub tăcere. Chiar și lucrările, puține la număr, care au abordat tangențial această temă au fost influențate negativ, atât din punct de vedere al calității științifice, cât și din punct de vedere al obiectivității, de restricțiile de natură informațională, respectiv de comandamentele ideologice și politice ale regimului comunist. Având în vedere această dublă subordonare a scrisului istoric din România, nu trebuie să surprindă faptul că studiile realizate înainte de 1989 sunt caracterizate prin numeroase interpretări eronate, omisiuni, denaturări și distorsionări ale evenimentelor istorice derulate pe frontul antisovietic în perioada 22.06.1941-23.08.1944.
Căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a creat premisele necesare abordării unor teme de cercetare interzise sau ocultate în perioada anterioară, printre care s-a numărat inclusiv implicarea armatei române alături de forțele Puterilor Axei pe teatrul de operațiuni militare din URSS. În pofida deschiderii arhivelor, a accesului neîngrădit la mărturiile veteranilor de război și la alte surse istorice, totuși rezultatele cercetărilor nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, mai ales dacă le comparăm cu calitatea și cantitatea literaturii de specialitate apărută în celelalte state participante la campania militară din Est. Cu toate acestea, după 1989, a fost posibilă publicarea unor lucrări, studii, memorii, jurnale care au tratat implicarea armatei române în unele dintre cele mai importante și dramatice confruntări militare de pe frontul antisovietic, îndeosebi bătăliile pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, cucerirea Odessei, campania din Crimeea și asediul cetății Sevastopol, înaintarea în Caucaz și contraofensiva sovietică de la Stalingrad. Spre deosebire de literatura de specialitate amintită anterior, ce tratează sub diverse aspecte participarea armatei române la operațiunea „Barbarossa”, numărul lucrărilor care au introdus în circuitul științific documente vizuale create în perioada 1941-1944 este mult mai redus. Astfel, în afara albumului „Basarabia, Ucraina, Crimeia. Marșul victorios al trupelor române și germane”, publicat în anul 1943, cu vădite conotații propagandistice, singurele excepții notabile, până în prezent, sunt reprezentate de albumele intitulate „Armata română în al Doilea Război Mondial-Romanian Army in World War II” ce valorifică fotografii, hărți, decupaje de presă și peisaje artistice realizate pe front, respectiv „Culorile războiului. Pictori români pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Colour of the War. Romanian Painters on the Front Lines of World War II”, care introduce în circuitul public o serie de peisaje, schițe și diverse lucrări artistice create de către „pictorii-reporteri de război” ce au însoțit trupele române pe fronturile de luptă ale celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin urmare, luând în considerare stadiul actual al istoriografiei, precum și lipsa lucrărilor ce pun în valoare sursele istorice vizuale, credem că publicarea unui album fotografic referitor la participarea armatei române pe Frontul de Est se impune cu precădere. Prezenta lucrare nu are doar rolul de a umple un gol istoriografic evident, ci își propune totodată să prezinte experiența combativă pe teatrul de operațiuni militare din URSS prin intermediul unor colecții de fotografii ce au menirea de a introduce cititorul în atmosfera dramatică și reală a combatantului din prima linie. Pe lângă temele tradiționale abordate în cadrul literaturii de specialitate, precum evoluția operațiunilor militare, colaborarea româno-germană, tehnica de luptă utilizată, etc., în prezentul album ne propunem să tratăm inclusiv aspecte mai puțin cunoscute, precum atentatul de la Odessa din 22 octombrie 1941 și urmările sale, activitatea partizanilor sovietici în Basarabia, Bucovina, Transnistria și Odessa ocupate de trupele române, percepția inamicului sovietic și a realităților social-economice din URSS. În mod evident, dintr-o asemenea lucrare nu puteau lipsi fotografiile care ilustrează aspecte din viața cotidiană a militarilor Puterilor Axei (germani, români, italieni, maghiari), atât în prima linie, cât și în momentele de destindere sau recuperare petrecute în spatele frontului.
De asemenea, spre deosebire de lucrările amintite anterior, prezentul album introduce în premieră în circuitul științific fotografii provenite atât din fonduri arhivistice inedite, cât și din colecții private aflate, deopotrivă, în țară și străinătate. Cea mai mare parte a materialului documentar pe care îl publicăm în paginile lucrării de față a fost identificată în fondurile păstrate în cadrul Arhivei Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), anume în dosarele informative personale ale generalului de divizie Gheorghe Manoliu, comandant al Diviziei 4 Vânători de Munte în timpul campaniei din Crimeea, respectiv a colonelului Radu Dinulescu, fost șef al Secției II Informații din cadrul Marelui Stat Major și ulterior atașat militar în Suedia și Finlanda. O altă parte consistentă a fotografiilor utilizate provine din Fototecile Ion Antonescu, Erik Hansen, fondul personal al generalului de brigadă Ioan Opriș, fondurile documentare Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar și Președinția Consiliului de Miniștri-Serviciul Special de Informații, păstrate în cadrul Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București, colecția de stampe a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, respectiv din fototecile Muzeului Național de Istorie a României din București, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, a Arhivelor Ministerului Afacerilor Externe și a Arhivelor Militare Naționale din București și Pitești. În cursul cercetărilor întreprinse în fondurile documentare din arhivele străine (Federația Rusă, Germania, Austria și Republica Moldova) au fost identificate fotografii extrem de interesante și inedite, ceea ce ne-a determinat să includem o parte din ele în cadrul prezentului album. Astfel, în cele ce urmează, publicăm fotografii provenite din următoarele arhive: Rossiiskii Gosudartsvennyi Voennyi Arkhiv Moskva (RGVA), Bundesarchiv-Bildarchiv Koblenz (BK), Bundesarchiv-Militärarchiv Freiburg im Breisgau (BMF), Österreichisches Staatsarchiv Wien, Archiv der Republik (ÖSTA/AdR) și Österreichisches Staatsarchiv Wien, Kriegsarchiv (ÖSTA/KA), Arhivele Naționale ale Republicii Moldova din Chișinău (ANRM) și Landesarchiv Baden-Württemberg/Abteilung Staatsarchiv, colecția Willy Pragher (LBW/AS).
O altă sursă documentară importantă pentru demersul nostru a fost reprezentată de colecțiile de fotografii existente în cadrul departamentului de „Cercetare. Colecții speciale. Arhiva orală și multimedia” al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca sau în colecțiile aflate în posesia familiilor unor foști combatanți pe Frontul de Est din România și Germania, respectiv în posesia unor persoane private, colecționari de obiecte și fotografii din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Albumul este structurat în felul următor:
Introducere
Capitolul I - Colaborarea militară româno-germană pe Frontul de Est
Capitolul II - Forțele Axei pe teatrul de operațiuni militare din URSS
Capitolul III - Inamicul și spațiul sovietic
Capitolul IV - Portrete
Capitolul V - Hărți operative
Editorii
