Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Autori: 
Pret: 
25,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
208
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1504-6

 Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

 

     Înființată în 1861, prin strădaniile lui Andrei Șaguna și a altor reprezentanți de seamă ai culturii naționale, „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român din Transilvania” (ASTRA), și-a făcut de la început un nume de onoare în rândul tuturor celor care mânuiau un condei în presa națională sau a celor care își făcuseră un crez din dezvoltarea acestei culturi. Numele și faima ei ajunseseră în cele mai îndepărtate colțuri ale românismului, ceea ce-l determină pe învățăcelul lui Aron Pumnul de la Cernăuți, Mihai Eminescu, să rămână în vara anului 1866 la Blaj, cu gândul că în toamna aceea să poată participa la Alba Iulia la adunarea generală a ASTREI. Tot legat de una din ședințele ASTREI, găsește ocazia să treacă granița prin Vama Cucului spre a pleca la București și scriitorul Liviu Rebreanu, care se confruntase deja cu modul de lucru al autorităților austro-ungare, semn că adunările generale ale ASTREI aveau mare impact în rândul populației române din Transilvania. Cert e că adunarea generală planificată la Cluj în 1867, între 26-28 septembrie, avea să schimbe ceva din sistemul de conducere al acesteia. Adunarea de la Cluj din 1867 și-a desfășurat lucrările în sala de la Redută, astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, dovadă că autoritățile orașului au dovedit înțelegere pentru evenimentul pan-românesc.

 

                                                                                                                                                              Mircea Popa

De aceeași autori...

Transilvania şi Marea Unire

      Coordonator: Mircea Popa

+ info
Lucian Blaga. Prin cenuşa veacului

    Cartea de față se înscrie într-o lungă serie de preocupări de a pune în valoare creația lui Lucian Blaga și contextul social-politic și spiritual în care el și-a creat opera.

+ info
ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

+ info

De la aceeași editură...

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

+ info
Păsărarul din Vilnius. Józef Mackiewicz – scriitor anticomunist

   Włodzimierz Bolecki (1952) – istoric, teoretician, critic literar, editor. Autor de studii literare, consacrate, printre altele, creației lui W. Berent, W. Gombrowicz, G. Herling-Grudziński, J. Mackiewicz, Cz. Miłosz, B. Schulz, A. Wat, S. I. Witkiewicz; de asemenea, a pregătit antologii tematice de versuri (M. Pawlikowska-Jasnorzewska, B. Leśmian, Cz. Miłosz), precum și antologia liricii de dragoste A urzi iubirea.

+ info
Solidaritatea, „taraba comunistă” și puțină filozofie

Cartea profesorului de filozofie politică Zbigniew Stawrowski vine în completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propunând separarea „fenomenului Solidaritatea” în două etape, cea a primei Solidarități, când în Polonia s-a creat o comuniune în jurul unor valori asumate de mare parte a populației, respectiv cea a acaparării mișcării de către „politicieni”, precum Lech Wałęsa, care a și devenit primul președinte democrat al statului polonez.

+ info
  •  
  • 1 of 38