„Până în 1912, Rabindranath Tagore era deja recunoscut nu doar ca un eminent poet, ci şi ca dramaturg şi nuvelist. Pe lângă această bogată activitate literară, Tagore a scris de asemenea un impresionant număr de eseuri şi discursuri în bengali, pe o varietate de teme, de la cultură şi educaţie, la religie, filosofie, politică, naţionalism, limbaj, muzică şi prozodie, ca de altfel şi jurnale de călătorie şi culegeri utile studenţilor săi de la Shantiniketan. În acest punct al creaţiei şi vieţii sale, Tagore s-a gândit să înceapă să scrie în engleză şi să traducă în limba lui Shakespeare cele mai interesante dintre scrierile sale în bengali. Printre acestea şi cele opt eseuri despre „desăvârşirea vieţii”, prezentate în faţa studenţilor de la Universitatea Harvard, în cele şase luni pe care Tagore le-a petrecut acolo în 1912-1913, eseuri reunite mai apoi sub titlul Sādhanā şi publicate pentru prima dată în 1913.” (Mihaela Gligor)
Sadhana. Desăvârşirea vieţii
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.
Włodzimierz Bolecki (1952) – istoric, teoretician, critic literar, editor. Autor de studii literare, consacrate, printre altele, creației lui W. Berent, W. Gombrowicz, G. Herling-Grudziński, J. Mackiewicz, Cz. Miłosz, B. Schulz, A. Wat, S. I. Witkiewicz; de asemenea, a pregătit antologii tematice de versuri (M. Pawlikowska-Jasnorzewska, B. Leśmian, Cz. Miłosz), precum și antologia liricii de dragoste A urzi iubirea.
Lucrarea Complementul în limba română.
Cartea profesorului de filozofie politică Zbigniew Stawrowski vine în completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propunând separarea „fenomenului Solidaritatea” în două etape, cea a primei Solidarități, când în Polonia s-a creat o comuniune în jurul unor valori asumate de mare parte a populației, respectiv cea a acaparării mișcării de către „politicieni”, precum Lech Wałęsa, care a și devenit primul președinte democrat al statului polonez.
- 1 of 38
- ›