PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE

PROPOVĂDUIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Teologie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
289
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-114-4

CUPRINS

CUVANT INAINTE

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

INTRODUCERE

I. PROPOVĂDUIREA CUVANTULUI LUI DUMNEZEU PRIN IMNELE LITURGICE ALE BISERICII ORTODOXE
1.1. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu şi importanţa sa in iconomia mantuirii
1.1.1. Cuvantul, darul Creatorului
1.1.2. Puterea Cuvantului lui Dumnezeu şi funcţia Sa revelatoare
1.1.3. Propovăduirea Cuvantului lui Dumnezeu – misiune sfantă a Bisericii
1.1.4. Dimensiunea cultică a propovăduirii Cuvantului lui Dumnezeu
1.1.4.1. Cuvantul in cultul Bisericii Ortodoxe
1.1.4.2. Liturghia Cuvantului sau Taina Cuvantului
1.1.4.3. Desăvarşirea Euharistică a Cuvantului
1.2. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de propovăduire a dreptei credinţe
1.2.1. Noţiunea de imn. Imnul liturgic
1.2.2. Folosirea imnelor in cultul primelor secole creştine
1.2.3. Imnele liturgice – parte integrantă a cultului Bisericii Ortodoxe
1.2.4. Imnele liturgice ale Bisericii Ortodoxe – mijloc de cunoaştere şi insuşire a adevărurilor de credinţă

II. ASPECTE ALE VIEŢII ŞI OPEREI SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
2.1. Viaţa Sfantului Ioan Damaschin
2.2. Opera Sfantului Ioan Damaschin
2.2.1. Opere dogmatice
2.2.2. Opere polemice
2.2.3. Opere exegetice sau hermeneutice
2.2.4. Opere moral-ascetice
2.2.5. Opere oratorice
2.2.6. Opere poetice sau imnografice
2.3. Creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin prezentă in cărţile de cult actuale

III. INVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU REFLECTATĂ IN IMNELE LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
3.1. Dumnezeu – Treime in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.1.1. Unime şi Treime. „Unimea cea cinstită .n Treime”
3.1.2. Trei Ipostasuri „.n despărţire ne.mpărţite”
3.1.3. „O fire, o voinţă şi o lucrare .n Treime”
3.2. Invăţătura despre Dumnezeu Tatăl in creaţia imnografică a Sfantului Ioan Damaschin
3.2.1. „Tatăl cel fără de .nceput”
3.2.2. Dumnezeu – Tatăl, principiul Unităţii
3.2.3. „.ncepătorul luminii” – perspectiva creaţionistă
3.3. Hristologia imnelor Sfantului Ioan Damaschin
3.3.1. Dumnezeirea Fiului
3.3.1.1. Fiul – „deofiinţă (ὁμοούσιος) cu Tatăl şi cu Sfantul Duh”
3.3.1.2. Iisus Hristos – „Acelaşi ieri şi astăzi şi .n veci”
3.3.1.3. Cuvantul „prin Care toate s-au făcut” şi „se păzesc neclintite”
3.3.2. Fiul – „chipul Tatălui” („εἰκὼν τοῦ Πατρὸς”)
3.3.3. Taina Intrupării. Dumnezeu „pentru oameni S-a .mbrăcat .n Om”
3.3.3.1. Intruparea, „uimitoare taină”
3.3.3.2. Intruparea ca operă a Sfintei Treimi
3.3.4. Hristos – Dumnezeu adevărat şi Om adevărat
3.3.4.1. „Unul-Născut, .n două firi”
3.3.4.2. Hristos Cel „fără de păcat”
3.3.5. Taina Chenozei. „Plecatu-Şi-a creştetul Cel ce a plecat cerurile”
3.3.6. Moartea şi Invierea Domnului
3.3.6.1. Taina Crucii sau „răstignirea cea de bunăvoie”
3.3.6.2. „.n cele mai de jos ale pămantului”
3.3.6.3. Invierea. „Lumina cea fără de ani” Care „din mormant a strălucit”
3.3.7. Mantuirea. „Zidirea cea din nou a neamului pămantesc”
3.3.7.1. Hristos ne-a adus „bogăţie de .ndumnezeire”
3.3.7.2. Mantuitorul „din moarte la viaţă” ne-a trecut pe noi
3.3.7.3. „.mpărăţiei lui Hristos să ne .mpărtăşim”
3.4. Pnevmatologia in imnele liturgice ale Sfantului Ioan Damaschin
3.4.1. Sfantul Duh – „Cel ce purcede de la Tatăl”
3.4.2. Duhul – „chipul Fiului” („εἰκὼν τοῦ Υἱοῦ”)
3.4.3. Sfantul Duh şi sfinţirea omului

IV. INVĂŢĂTURA DESPRE MAICA DOMNULUI IN CREAŢIA IMNOGRAFICĂ A SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
4.1. Sfantul Ioan Damaschin, „psalmistul dogmei Θεοτόκος”
4.2. „Vestitorul cel cinstit al Fecioarei”
4.2.1. Ingerul, „slujitorul lui Dumnezeu”
4.2.2. „Tăinuitorii .ntrupării”
4.3. „.ndreptătoarea strămoaşei” sau Noua Evă
4.4. Naşterea „cea mai presus de cuget”, „din Duhul cel dumnezeiesc”
4.5. Maica Domnului – Pururea Fecioară (ἀειπάρθενος)
4.5.1. Fecioria inainte de naştere
4.5.2. Fecioria in naştere
4.5.3. Fecioria după naştere
4.6. Maica Domnului – „mai .naltă decat cerurile”
4.7. „Nădejdea celor deznădăjduiţi”

V. ANTROPOLOGIA IMNELOR LITURGICE ALE SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
5.1. Omul, „plăsmuit după chipul şi după asemănarea” lui Dumnezeu
5.2. Rai şi căderea din Rai
5.2.1. „Locuinţă vrednică de cel făcut după chipul lui Dumnezeu”
5.2.2. „Adam cel stricat” („φθαρέντα Αδάμ”)
5.3. Sfinţenia ca dar dumnezeiesc şi realizare umană
5.4. „.nvredniceşte-ne pe noi de .mpărăţia Ta”
5.4.1. Sensul tainic al morţii
5.4.2. „.mpărăţia tuturor veacurilor”

CONCLUZII

THE PREACHING OF GOD’S WORD THROUGH THE LITURGICAL HYMNS OF THE ORTHODOX CHURCH. THE HYMNOGRAPHIC WORK OF SAINT JOHN OF DAMASCUS IN THE CURRENT BOOKS OF WORSHIP. SUMMARY

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAVEL CHIHAIA AVENTURILE VOCAȚIEI

     „Din motive de o mare diversitate, istoria istoriografiei din România ezită încă să abordeze, prin intermediul unor monografii, seria de istorici merituoși ai perioadei noastre postbelice. Această întârziere, oricum am privi-o, nu aduce servicii cunoașterii științifice românești și nici nu operează necesara triere a valorilor, alegând ce este bun de ce este rău și jalonând judicios un traseu al cunoașterii trecutului nostru a cărui ignorare aduce nu foloase, ci ponoase.

+ info
NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST

„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție.

+ info
MAGIE ȘI FAMILIE ÎN EUROPA ÎN EPOCILE MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ

„În pofida faptului că la nivel european și mondial studiile care tratează despre fenomenul magic, cu toate implicațiile sociale și culturale ale acestuia, sunt destul de numeroase, în România ele abia au depășit stagiul de pionierat. Magia în cadrul familiei a fost abordată la noi mai cu seamă de folcloriști și de câțiva etnologi, decât de către istorici. Lipsește apoi dimensiunea unei abordări multidisciplinare și comparative cu alte spații culturale europene.

+ info