Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500 – 2000)

Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500 – 2000)
Autori: 
Pret: 
300,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Medicină. Farmacie. Sănătate
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
1010
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-17-1187-1

 Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gheorghe Benga

 

     „Lucrarea se doreşte – aşa cum sugerează şi cuprinsul – o sinteză concentrată a celor 18 volume de cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj. Structurat în trei părţi, volumul se referă la Facultatea de Medicină (F.M.), Şcoala Medicală Clujeană (Ş.M.C), creată în cadrul ei, şi la spitalele din Cluj.

   Prezentarea datelor se va face, ca şi în volumele anterioare, pe unităţi medicale: clinici, institute medicale, activităţi ale corpului didactic şi ale studenţilor, evenimente medico-educative şi sociale deosebite petrecute în perioadele descrise şi se va încheia cu un capitol privitor la spitalele din Cluj.

   Spre deosebire de volumele anterioare, derularea evenimentelor nu se va mai prezenta decadal, ci pe mari perioade: 1872–1919, 1919–1940, 1940–1945, 1945–2000, după schema de mai sus, urmărind fenomenele petrecute în cadrul lor de la întemeierea instituţiei respective până către anul 2000 şi chiar după aceea. Spre exemplu, Cl. Med. I din perioada românească va fi prezentată de la preluarea ei de către medicii români în toamna anului 1919 – respectiv profesorul Iuliu Haţieganu – şi până în zilele noastreÎn acest fel, vom evita orice repetări – inevitabile în sistemul de prezentare decadală – şi, fapt important, unitatea medicală în cauză şi echipa sa vor fi prezentate continuativ, şi nu fragmentate decadal, fiind, astfel, utilă cititorilor care nu posedă toate volumele. O atenţie deosebită se acordă bioergografiei fiecărei personalităţi descrise (realizări didactice, ştiinţifice, cultural-educative, organizatorice şi social-obşteşti). Se va considera, desigur, poziţia administrativă şi etic-comportamentală a acestora, fără să rănim inutil orgolii sau să intervenim „cu bisturiul”, ci respectând cu stricteţe adevărul. Sunt conştient şi de alt fapt cunoscut: dacă vrei să spui adevărul, pregăteşte-te de neplăceri. Îmi asum riscul.”

 

                                                                                                                                                Florea Marin

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

După ce mă ucizi, stinge lumina

   Scriitorul Alexandru Jurcan este un spirit polifonic. El scrie poezie, cronică de film şi teatru, eseu, dar mai ales proză scurtă. În toate genurile, el este lapidar, concentrat, adept vădit al preceptului lui Pitagora multum in parvo. (…) Aproximativ 250 de cuvinte îi ajung autorului, un fel de Cehov de Huedin, pentru a spune o poveste de viaţă tumultoasă, vioaie, antrenantă şi veridică, chiar şi atunci când aceasta ia aspecte suprarealiste sau absurde.

Dumitru Augustin Doman

+ info
Drumul spre nicăieri

Traducere din limba polonă şi note de Constantin Geambaşu

+ info
Două lumi X 2

   Cartea, cu un pronunţat caracter autobiografic, încearcă să zugrăvească într-o primă antiteză România interbelică şi cea de după al doilea război mondial incluzând anii de translaţie către dictatura comunistă şi apoi infernul construit de aceasta. Este o încercare de cronică de familie. Membrii familiei trec prin diferitele etape ale istoriei, destinul lor fiind adânc marcat şi deviat de hazardul acesteia.

+ info
Discul lui Archaeus. Eseuri de praxiologie (II)

   Când răsfoieşti în grabă cartea sau arunci o privire la cuprins, cea dintâi impresie este că ai în faţă o diversitate susceptibilă de incoerenţă şi disonanţă. Eseurile sunt legate însă într-o unitate de două idei: 1) există o asemănare rafinată şi profundă între om şi celelalte vieţuitoare de pe pământ, între natură şi cultură, 2) există o latură de iraţional în ambele sfere de existenţă, în prima sub forma hazardului, în a doua sub aceea a unor trăsături şi tentaţii ce generează un rău sistematic, ca să nu spun natural, în cultură şi civilizaţie.

+ info