Bazele anatomice ale patologiei diafragmei

Bazele anatomice ale patologiei diafragmei
Pret: 
200,00 lei
TVA Inclus
În stoc (4 buc.)
Domeniul: 
Medicină. Farmacie. Sănătate
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2017
Nr. pagini: 
672
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-17-1174-1

Anatomia diafragmei, precum şi patologia sa, este departe de a-şi fi „spus ultimul cuvânt”. Anatomia abordată clasic sau didactic poate avea aplicaţii medicale cu rezultate destul de limitate, iar imagistica şi chirurgia, care progresează în ritm atât de debordant, necesită deseori completări şi precizări ale unor noţiuni de anatomie, care ar trebui şi acestea aduse la zi. A completa unele cunoştinţe de anatomie, având ca sursă pacientul, este o practică nu numai periculoasă, ci şi una ce poate implica aspecte etice, mai ales în chirurgie. Studiile anatomice, pe arii topografice restrânse, pe un număr cât mai mare de cazuri (pentru variante), cu notarea unor parametri ai întregului corp (sex, vârstă, stare de nutriţie, măsurători antropometrice etc.), pot aduce un aport informaţional, cerut de disciplinele cu ritm accelerat de progres (imagerie, chirurgie). Încadrarea noţiunilor dobândite între cele de biologie a dezvoltării, genetică, biomecanică etc. aduc o nouă lumină asupra cauzalităţii formelor şi structurilor studiate şi pot reprezenta, uneori, cheia unor procedee operatorii salutare.

Anatomia, una dintre cele mai vechi (nu învechită!) ramuri ale medicinii, rămâne baza studierii acesteia şi constituie sursă de inspiraţie şi perfecţionare pentru specialişti, cu condiţia să fie permanent completată şi revizuită, fără teama anatomiştilor că nu se mai poate adăuga nimic nou. Atitudinea unor „specialişti” de subevaluare a anatomiei necesare pentru studenţi sau a celei pentru imagişti, chirurgi etc. are două cauze: ignoranţa unora şi lipsa de „productivitate” a anatomiştilor, scuzabilă până la un punct (posibilităţi materiale reduse, timp disponibil insuficient pentru cercetare şi chiar un nivel scăzut de pregătire ale unora).

 Această ediţie nouă, privind diafragma toracoabdominală, conţine, faţă de Anatomia clinică a diafragmei, ediţia 1990, pe lângă un număr mai mare de pagini, o serie de ajustări şi completări, care se impun ca rezultat al progreselor imense realizate în multe domenii ale biologiei, medicinei şi tehnologiei. Unele informaţii nu doar completează, ci chiar modifică radical unele concepţii care existau înainte de 1990 privind anatomia şi biologia dezvoltării diafragmei.

 Imensa cantitate de informaţii care stă la dispoziţie azi este greu sau imposibil de sistematizat şi inclus într-o publicaţie, cum este cea de faţă. Totuşi, strădania a existat şi durata preocupărilor faţă de subiect a depăşit 45 de ani.

 

Autorul

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Grammaire du roumain. Romanian Grammar. Gramatica limbii române

   „Această gramatică descrie limba română ca limbă străină (RLS) la un nivel avansat (C1), cu detalii fonetice (de pronunţare), lexicale şi gramaticale, dar şi română, franceză şi engleză – făcând-o astfel accesibilă unui larg public străin care doreşte să înţeleagă şi să înveţe structurile românei. Cartea poate servi cu succes şi învăţării limbii române ca limba a doua de către minorităţile din România sau de către unii români din străinătate.

+ info
Fără mituri. 1948-1989

   Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi.

+ info
Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500 – 2000)

 Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gheorghe Benga

 

     „Lucrarea se doreşte – aşa cum sugerează şi cuprinsul – o sinteză concentrată a celor 18 volume de cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj. Structurat în trei părţi, volumul se referă la Facultatea de Medicină (F.M.), Şcoala Medicală Clujeană (Ş.M.C), creată în cadrul ei, şi la spitalele din Cluj.

+ info
Evadarea din Timp

„Aceasta este Evadarea din Timp!”

Era un anumit dor, un regret, dar şi o speranţă în tonul vocii lui, iar ea înţelese că scopul acelei evadări era, pentru el, o căutare fundamentală. O preocupa însă ideea de evadare, în sine, care nu este logică decât în situaţia experimentării ei unice, care se defineşte astfel ca o soluţie definitivă, dar singulară.

+ info