Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Autori: 
Pret: 
25,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
208
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1504-6

 Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

 

     Înființată în 1861, prin strădaniile lui Andrei Șaguna și a altor reprezentanți de seamă ai culturii naționale, „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român din Transilvania” (ASTRA), și-a făcut de la început un nume de onoare în rândul tuturor celor care mânuiau un condei în presa națională sau a celor care își făcuseră un crez din dezvoltarea acestei culturi. Numele și faima ei ajunseseră în cele mai îndepărtate colțuri ale românismului, ceea ce-l determină pe învățăcelul lui Aron Pumnul de la Cernăuți, Mihai Eminescu, să rămână în vara anului 1866 la Blaj, cu gândul că în toamna aceea să poată participa la Alba Iulia la adunarea generală a ASTREI. Tot legat de una din ședințele ASTREI, găsește ocazia să treacă granița prin Vama Cucului spre a pleca la București și scriitorul Liviu Rebreanu, care se confruntase deja cu modul de lucru al autorităților austro-ungare, semn că adunările generale ale ASTREI aveau mare impact în rândul populației române din Transilvania. Cert e că adunarea generală planificată la Cluj în 1867, între 26-28 septembrie, avea să schimbe ceva din sistemul de conducere al acesteia. Adunarea de la Cluj din 1867 și-a desfășurat lucrările în sala de la Redută, astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, dovadă că autoritățile orașului au dovedit înțelegere pentru evenimentul pan-românesc.

 

                                                                                                                                                              Mircea Popa

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

OGLINZI ALE PRINCIPILOR ÎN BIZANȚ

Alcătuind această lucrare, am dorit să schițăm o istorie a pareneticii bizantine, punând laolaltă texte integrale și fragmente ale unor scrieri care ilustrează acest gen retoric, în limba greacă și într-o traducere adecvată. Pentru a justifica alegerea făcută și pentru a oferi cititorului cadrul teoretic pe care ne‑am întemeiat judecata, am adăugat antologiei un studiu cronologic, tematic și tipologic al speciei retorice numite îndeobște speculum principis.

+ info
Cazul Masacrului de la Katyń

Józef Mackiewicz (Petersburg 1902-1985 München), unul dintre cei mai de seamă prozatori polonezi și scriitori politici ai secolului XX. Primul autor care scrie despre trei evenimente îngrozitoare, petrecute în timpul celui de al Doilea Război Mondial: crima de la Katyń, masacrul evreilor din Ponary, la care a fost martor, și lupta cazacilor, cetățeni ai URSS și emigranți politici, care în războiul sovieto-german au luptat împotriva bolșevicilor, fiind apoi dați pe mâna acestora de către aliați, pe baza înțelegerii de la Ialta (vezi romanul Kontra).

+ info
Anul 1940 în istoria Europei. Între expansiune și declin

Anul 1940 surprinde o criză a democraţiei care s-a manifestat rapid începând cu anii ’30, atunci când statele fie se prăbuşesc înspre autoritarism, fie nu pot face faţă ideologiilor şi sunt asimilate. La finalul acelui deceniu, Liga Naţiunilor a intrat în colaps, extrema dreaptă se afla în ascensiune, iar „Noua Ordine” a lui Adolf Hitler părea să constituie viitorul Europei.

+ info