Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI

Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Vasile Ladislau Pop. Al doilea preşedinte al ASTREI
Autori: 
Pret: 
25,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
208
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1504-6

 Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa

 

     Înființată în 1861, prin strădaniile lui Andrei Șaguna și a altor reprezentanți de seamă ai culturii naționale, „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român din Transilvania” (ASTRA), și-a făcut de la început un nume de onoare în rândul tuturor celor care mânuiau un condei în presa națională sau a celor care își făcuseră un crez din dezvoltarea acestei culturi. Numele și faima ei ajunseseră în cele mai îndepărtate colțuri ale românismului, ceea ce-l determină pe învățăcelul lui Aron Pumnul de la Cernăuți, Mihai Eminescu, să rămână în vara anului 1866 la Blaj, cu gândul că în toamna aceea să poată participa la Alba Iulia la adunarea generală a ASTREI. Tot legat de una din ședințele ASTREI, găsește ocazia să treacă granița prin Vama Cucului spre a pleca la București și scriitorul Liviu Rebreanu, care se confruntase deja cu modul de lucru al autorităților austro-ungare, semn că adunările generale ale ASTREI aveau mare impact în rândul populației române din Transilvania. Cert e că adunarea generală planificată la Cluj în 1867, între 26-28 septembrie, avea să schimbe ceva din sistemul de conducere al acesteia. Adunarea de la Cluj din 1867 și-a desfășurat lucrările în sala de la Redută, astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, dovadă că autoritățile orașului au dovedit înțelegere pentru evenimentul pan-românesc.

 

                                                                                                                                                              Mircea Popa

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Fără mituri. 1948-1989

   Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi.

+ info
Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500 – 2000)

 Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gheorghe Benga

 

     „Lucrarea se doreşte – aşa cum sugerează şi cuprinsul – o sinteză concentrată a celor 18 volume de cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj. Structurat în trei părţi, volumul se referă la Facultatea de Medicină (F.M.), Şcoala Medicală Clujeană (Ş.M.C), creată în cadrul ei, şi la spitalele din Cluj.

+ info
Evadarea din Timp

„Aceasta este Evadarea din Timp!”

Era un anumit dor, un regret, dar şi o speranţă în tonul vocii lui, iar ea înţelese că scopul acelei evadări era, pentru el, o căutare fundamentală. O preocupa însă ideea de evadare, în sine, care nu este logică decât în situaţia experimentării ei unice, care se defineşte astfel ca o soluţie definitivă, dar singulară.

+ info