ÎN UMBRA TIGRULUI DE HÂRTIE RUPTURA SOVIETO-CHINEZĂ ÎN ECUAŢIA BIPOLARISMULUI (1961–1963)

ÎN UMBRA TIGRULUI DE HÂRTIE RUPTURA SOVIETO-CHINEZĂ ÎN ECUAŢIA BIPOLARISMULUI (1961–1963)
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
457
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-092-5

"Încercând să suprindă principalele evoluţii survenite în cadrul dinamicii relaţiilor politico-ideologice sovieto-chineze în intervalul cronologic 1961–1963, prezentul volum cuprinde un număr de 26 de documente, identificate în cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Dat fiind numărul mare de documente cercetate în cadrul instituţiei mai sus-menţionată, în elaborarea acestui volum am recurs la o atentă selectare a acestora, fiind publicate doar cele pe care le-am considerat a fi mai importante pentru tema noastră de cercetare. Din dorinţa de a ilustra conformismul ideologic al majorităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti faţă de comandamentele ideologice trasate la Kremlin, am inclus şi câteva documente elaborate de CC al PMSU, CC al PCB sau CC al PMUP. De asemenea, menţionăm faptul că nu am alterat conţinutul documentelor prin intervenţii personale, greşelile de transcriere (din documentul original) fiind prezente şi semnalizate pe parcursul prezentului volum. Din aceeaşi raţiune nu am utilizat transcrierea numelor liderilor politici chinezi în sistemul „Pinyin” sau „Wade‑Giles”, fiind menţinută transcrierea fonetică prezentă în documentul de arhivă." (din Notă asupra ediţiei)

CUPRINS

Notă asupra ediţiei

STUDIU INTRODUCTIV. Între revizionism şi scizionism: dinamica relaţiilor politico-diplomatice sovieto-chineze (1961–1963)

DOCUMENT 1. 1961 septembrie 15, Moscova. Scrisoarea CC al PCUS adresată CC al PCC referitoare la propunerile URSS privind punerea pe agenda de discuţii a celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU a chestiunii restabilirii drepturilor RPC în cadrul ONU şi includerea Republicii Populare Chineze în cadrul negocierilor vizând dezarmarea

DOCUMENT 2. 1961 septembrie 22, Beijing. Răspunsul CC al PCC la scrisoarea CC al PCUS din 15 septembrie 1961, referitor la poziţia RPC faţă de propunerile URSS privind punerea pe agenda de discuţii a celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU a chestiunii restabilirii drepturilor RPC în cadrul ONU şi includerea Republicii Populare Chineze în cadrul negocierilor vizând dezarmarea

DOCUMENT 3. 1961 noiembrie 20, Beijing. Răspunsul CC al PCC la scrisoarea CC al PCB, CC al PMSU, CC al PSUG, CC al PMUP, CC al PMR, CC al PCUS şi CC al PCCh din 31 octombrie 1961, referitor la decizia RPC de a nu mai trimite observatori în cadrul şedinţelor Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia

DOCUMENT 4. 1962 ianuarie 27, Budapesta. Răspunsul CC al PMSU la scrisoarea CC al PCC din 20 noiembrie 1961, referitor la poziţia RPU faţă de decizia RPC de a nu mai trimite observatori în cadrul şedinţelor Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.

DOCUMENT 5. 1962 februarie 6, Sofia. Scrisoarea CC al PCB adresată CC al PCC, referitoare la încălcarea de către partea chineză a preceptelor ideologice ale Declaraţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1960

DOCUMENT 6. 1962 februarie 7, Budapesta. Scrisoarea CC al PMSU adresată CC al PCC, referitoare la încălcarea de către partea chineză a preceptelor ideologice ale Declaraţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1960

DOCUMENT 7. 1962 februarie 22, Moscova. Scrisoarea CC al PCUS adresată CC al PCC, referitoare la necesitatea aplanării divergenţelor ideologice sovietochineze

DOCUMENT 8. 1962 martie 28, Varşovia. Scrisoarea CC al PMUP adresată CC al PCC, referitoare la încălcarea de către partea chineză a preceptelor ideologice ale Declaraţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1960

DOCUMENT 9. 1962 aprilie 5, Beijing. Scrisoarea CC al PCC adresată CC al PMV, referitoare la acceptarea de către partea chineză a propunerii nordvietnameze privind necesitatea convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 10. 1962 aprilie 7, Beijing. Răspunsul CC al PCC la scrisoarea CC al PCUS din 22 februarie 1962, referitor la divergenţele ideologice sovietochineze, respectiv sovieto-albaneze, precum şi la oportunitatea organizării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 11. 1962 mai 31, Moscova. Răspunsul CC al PCUS la scrisoarea CC al PCC din 7 aprilie 1962, referitor la divergenţele ideologice sovietochineze, respectiv sovieto-albaneze, precum şi la oportunitatea organizării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 12. 1962 septembrie [ fără dată], Moscova. Răspunsul guvernului sovietic la declaraţia guvernului chinez din 3 septembrie 1962, referitor la poziţia URSS faţă de atitudinea RPC cu privire la participarea sovieticilor la tratativele vizând preîntâmpinarea diseminării armamentului nuclear.

DOCUMENT 13. 1962 noiembrie 10, Budapesta. Scrisoarea CC al PMSU adresată CC al PCC, referitoare la poziţia RPU faţă de viziunile RPC cu privire la participarea sovieticilor la tratativele vizând preîntâmpinarea diseminării armamentului nuclear.

DOCUMENT 14. 1963 februarie 21, Moscova. Scrisoarea CC al PCUS adresată CC al PCC, referitoare la necesitatea organizării unei întâlniri bilaterale sovieto-chineze, precum şi la oportunitatea convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 15. 1963 februarie 27, Beijing. Editorialul „De unde provin divergenţele? Un răspuns tovarăşului Thorez şi altor tovarăşi”, publicat în „Renmin Ribao”, referitor la divergenţele dintre PCC şi PCF, precum şi la diferendele sovieto-chineze

DOCUMENT 16. 1963 martie 9, Beijing. Răspunsul CC al PCC la scrisoarea CC al PCUS din 21 februarie 1963, referitor la necesitatea organizării unei întâlniri bilaterale sovieto-chineze, precum şi la oportunitatea convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 17. 1963 martie 30, Moscova. Răspunsul CC al PCUS la scrisoarea CC al PCC din 9 martie 1963, referitor la organizarea unei întâlniri bilaterale sovieto-chineze la Moscova, precum şi la oportunitatea organizării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti

DOCUMENT 18. 1963 iulie 14, Moscova. Scrisoarea deschisă a CC al PCUS adresată organizaţiilor de partid din Uniunea Sovietică, referitoare la divergenţele sovieto-chineze

DOCUMENT 19. 1963 august 3, Moscova. Declaraţia guvernului sovietic referitoare la parafarea la Moscova a Tratatului privind Interzicerea Experienţelor cu Arme Nucleare în atmosferă, spaţiul cosmic şi sub apă, precum şi la poziţia asumată de către RPC faţă de acest tratat

DOCUMENT 20. 1963 septembrie 1, Beijing. Declaraţia purtătorului de cuvânt al guvernului chinez, referitoare la poziţia chineză faţă de semnarea de către URSS a Tratatului privind Interzicerea Experienţelor cu Arme Nucleare, precum şi faţă de declaraţia guvernului sovietic din 21 august 1963

DOCUMENT 21. 1963 septembrie 6, Beijing. Editorialul „Originea şi evoluţia divergenţelor dintre conducerea PCUS şi noi”, publicat în „Renmin Ribao” şi „Hongqi”, referitor la diferendele sovieto-chineze

DOCUMENT 22. 1963 septembrie 13, Beijing. Editorialul „În problema lui Stalin”, publicat în „Renmin Ribao” şi „Hongqi”, referitor la diferendele sovieto-chineze

DOCUMENT 23. 1963 septembrie 21, Moscova. Răspunsul guvernului URSS la declaraţia din 1 septembrie 1963 a purtătorului de cuvânt al guvernului RPC, referitor la poziţia sovietică vis-à-vis de Tratatul privind Interzicerea Experienţelor cu Arme Nucleare (fragment I)

DOCUMENT 24. 1963 septembrie 21, Moscova. Răspunsul guvernului URSS la declaraţia din 1 septembrie 1963 a purtătorului de cuvânt al guvernului RPC, referitor la poziţia sovietică vis-à-vis de Tratatul privind Interzicerea Experienţelor cu Arme Nucleare (fragment II)

DOCUMENT 25. 1963 septembrie 26, Beijing. Editorialul „Este oare Iugoslavia o ţara socialistă?”, publicat în „Renmin Ribao” şi „Hongqi”, referitor la divergenţele dintre PCC şi UCI, precum şi la diferendele sovieto-chineze

DOCUMENT 26. 1963 octombrie 22, Beijing. Editorialul „Apologeţii neocolonialismului”, publicat în „Renmin Ribao” şi „Hongqi”, referitor la divergenţele sovieto-chineze, precum şi la diferendele dintre PCC şi PCF

Abrevieri
 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info