Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri
Autori: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2024
Nr. pagini: 
530
Format: 
A5
ISBN: 
9786061723867

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

Cartea aceasta merită citită din foarte multe motive. În primul rând, este vorba despre o lucrare elaborată de o autoare, în contextul în care condeiele feminine care au acordat atenție țării noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de puține. Avem așadar de a face cu o perspectivă feminină, dar și cu una feministă, în descrierea realităților transilvănene și, parțial, a unor aspecte din viața Regatului României.

Emily Gerard se dovedește a fi deopotrivă un bun etnograf și un bun reporter, căci volumul ei îmbină în mod reușit cercetarea tradițiilor și obiceiurilor locale, cu jurnalul de călătorie în sensul său clasic. Structura cărții Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri ne poartă așadar prin sate și orașe, prin diferite comunități (sași, români, țigani, secui, armeni), fără a lăsa la o parte descrierile de natură, ba chiar și reflecțiile filosofice ori politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Ana-Maria Stan

***

     Jane Emily Gerard (1849-1905) – scriitoare britanică, născută în Scoția, la Chesters, Jedburg, într-o familie de mici nobili, cu preocupări cultural-religioase și științifice. Convertită la catolicism, se căsătorește în 1869 cu Mieczysław Łaszowski, ofițer polonez în armata Imperiului Austro-Ungar, care va ajunge la gradul de general-maior. Ca urmare a misiunilor militare ale soțului ei, va trăi multă vreme în Europa Centrală și de Est, fiind familiarizată cu viața din Ungaria, Austria sau Polonia, în forma în care aceste țări și regiuni existau în secolul al XIX-lea.

Începând din 1879, va publica nuvele, eseuri și povestiri în diferite reviste literare și ziare din Marea Britanie, majoritatea fiind scrise în colaborare cu sora ei, Dorothea Gérard. Ca unic autor, Emily Gerard este cunoscută pentru lucrarea Transylvanian Superstitions (1885), respectiv pentru cartea de călătorie The Land Beyond the Forest (apărută prima oară în 1888), care relatează experiența șederii sale în Transilvania timp de doi ani. Este unul dintre autorii care l-au inspirat pe Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula (1897). Lucrarea ei The Extermination of Love (1901) i-a fost dedicată scriitorului american Mark Twain, cu care Emily Gerard s-a împrietenit.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Sadhana. Desăvârşirea vieţii

   „Până în 1912, Rabindranath Tagore era deja recunoscut nu doar ca un eminent poet, ci şi ca dramaturg şi nuvelist. Pe lângă această bogată activitate literară, Tagore a scris de asemenea un impresionant număr de eseuri şi discursuri în bengali, pe o varietate de teme, de la cultură şi educaţie, la religie, filosofie, politică, naţionalism, limbaj, muzică şi prozodie, ca de altfel şi jurnale de călătorie şi culegeri utile studenţilor săi de la Shantiniketan.

+ info
Darwin şi darwinismul

   Ideile lui Darwin au fost combătute, interpretate adesea eronat sau unilateral sau ignorate de numeroşi savanţi şi teologi sau puse în slujba unor teorii socio-politice retrograde.

   Rating-ul interesului faţă de darwinism în comunitatea ştiinţifică, dar şi în opinia publică din Occident a variat în timp: a atins foarte repede apogeul, iar spre sfârşitul secolului al XIX-lea a suferit o eclipsă. Oscilaţiile au continuat în prima jumătate a secolului al XX-lea, ajungând în deceniile 5-7 într-un con de umbră.

+ info
Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala

    Cartea de fată tratează conditii ale cunoasterii istorice occidentale din perioada Renasterii pană in secolul al XX-lea. Cunoasterea istorică este determinată de schimbările intervenite prin impunerea unor curente ideologice, teorii, realizări stiintifice etc., iar, din această perspectivă, transformarea ei este in acord cu transformarea ideii de cunoastere. Sintetic, volumul imprumută tonul si stilul cărtilor de epistemologie istorică, loc stiintific in care se include si pe care, din interior, il problematizează

+ info