Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri
Autori: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2024
Nr. pagini: 
530
Format: 
A5
ISBN: 
9786061723867

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

Cartea aceasta merită citită din foarte multe motive. În primul rând, este vorba despre o lucrare elaborată de o autoare, în contextul în care condeiele feminine care au acordat atenție țării noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de puține. Avem așadar de a face cu o perspectivă feminină, dar și cu una feministă, în descrierea realităților transilvănene și, parțial, a unor aspecte din viața Regatului României.

Emily Gerard se dovedește a fi deopotrivă un bun etnograf și un bun reporter, căci volumul ei îmbină în mod reușit cercetarea tradițiilor și obiceiurilor locale, cu jurnalul de călătorie în sensul său clasic. Structura cărții Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri ne poartă așadar prin sate și orașe, prin diferite comunități (sași, români, țigani, secui, armeni), fără a lăsa la o parte descrierile de natură, ba chiar și reflecțiile filosofice ori politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Ana-Maria Stan

***

     Jane Emily Gerard (1849-1905) – scriitoare britanică, născută în Scoția, la Chesters, Jedburg, într-o familie de mici nobili, cu preocupări cultural-religioase și științifice. Convertită la catolicism, se căsătorește în 1869 cu Mieczysław Łaszowski, ofițer polonez în armata Imperiului Austro-Ungar, care va ajunge la gradul de general-maior. Ca urmare a misiunilor militare ale soțului ei, va trăi multă vreme în Europa Centrală și de Est, fiind familiarizată cu viața din Ungaria, Austria sau Polonia, în forma în care aceste țări și regiuni existau în secolul al XIX-lea.

Începând din 1879, va publica nuvele, eseuri și povestiri în diferite reviste literare și ziare din Marea Britanie, majoritatea fiind scrise în colaborare cu sora ei, Dorothea Gérard. Ca unic autor, Emily Gerard este cunoscută pentru lucrarea Transylvanian Superstitions (1885), respectiv pentru cartea de călătorie The Land Beyond the Forest (apărută prima oară în 1888), care relatează experiența șederii sale în Transilvania timp de doi ani. Este unul dintre autorii care l-au inspirat pe Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula (1897). Lucrarea ei The Extermination of Love (1901) i-a fost dedicată scriitorului american Mark Twain, cu care Emily Gerard s-a împrietenit.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

După ce mă ucizi, stinge lumina

   Scriitorul Alexandru Jurcan este un spirit polifonic. El scrie poezie, cronică de film şi teatru, eseu, dar mai ales proză scurtă. În toate genurile, el este lapidar, concentrat, adept vădit al preceptului lui Pitagora multum in parvo. (…) Aproximativ 250 de cuvinte îi ajung autorului, un fel de Cehov de Huedin, pentru a spune o poveste de viaţă tumultoasă, vioaie, antrenantă şi veridică, chiar şi atunci când aceasta ia aspecte suprarealiste sau absurde.

Dumitru Augustin Doman

+ info
Drumul spre nicăieri

Traducere din limba polonă şi note de Constantin Geambaşu

+ info
Două lumi X 2

   Cartea, cu un pronunţat caracter autobiografic, încearcă să zugrăvească într-o primă antiteză România interbelică şi cea de după al doilea război mondial incluzând anii de translaţie către dictatura comunistă şi apoi infernul construit de aceasta. Este o încercare de cronică de familie. Membrii familiei trec prin diferitele etape ale istoriei, destinul lor fiind adânc marcat şi deviat de hazardul acesteia.

+ info
Discul lui Archaeus. Eseuri de praxiologie (II)

   Când răsfoieşti în grabă cartea sau arunci o privire la cuprins, cea dintâi impresie este că ai în faţă o diversitate susceptibilă de incoerenţă şi disonanţă. Eseurile sunt legate însă într-o unitate de două idei: 1) există o asemănare rafinată şi profundă între om şi celelalte vieţuitoare de pe pământ, între natură şi cultură, 2) există o latură de iraţional în ambele sfere de existenţă, în prima sub forma hazardului, în a doua sub aceea a unor trăsături şi tentaţii ce generează un rău sistematic, ca să nu spun natural, în cultură şi civilizaţie.

+ info